UE a dezvăluit conținutul noului pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Von der Leyen: noile sancțiuni ale UE împotriva Rusiei vor include restricții împotriva „propagandștilor”.

Noile sancțiuni UE, care sunt programate să fie introduse până pe 24 februarie 2023, vor include restricții în sfera militară și media, a declarat șefa Comisiei Europene (CE). Potrivit acesteia, restricțiile vor afecta exportul de mărfuri în valoare de peste 10 miliarde de euro.

Noul, al zecelea, pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei va include o restricție asupra exportului de mărfuri în valoare de peste 10 miliarde de euro, în plus, „propaganștii” vor fi incluși pe lista neagră, a declarat șefa Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, relatează Reuters.

Ea se așteaptă ca sancțiunile să lovească „mașina militară” a Rusiei și „fundamentele economiei” țării. Ce fel de „propagandiști” în cauză, șeful CE nu a precizat.

Anterior, von der Leyen a spus că noul pachet de sancțiuni va include restricții asupra tehnologiilor utilizate în complexul militar-industrial rus. UE va coincide cu aniversarea începerii operațiunii speciale în Ucraina, pe 24 februarie.

Surse de la Bloomberg și Reuters au raportat despre alte posibile măsuri pe care UE le-ar putea include într-un nou pachet de restricții. Interlocutorii Bloomberg au spus că Franța cere includerea în lista de sancțiuni a persoanelor fizice și juridice care sunt considerate implicate în PMC Wagner. Anterior, surse agenției au spus că sancțiunile ar afecta complexul militar-industrial rus, dronele și bunurile cu dublă utilizare.

Reuters, citând diplomați anonimi, a scris că UE ar putea interzice mai multe „media de propagandă rusă” și ar putea exclude mai multe bănci rusești din sistemul de transfer de informații interbancare SWIFT. Alte propuneri includ restricții împotriva Rosatom și a conducerii sale.

UE a adoptat ultimul pachet de sancțiuni anti-ruse în decembrie 2022. Acesta includea restricții împotriva a 200 de persoane fizice și juridice, bănci – MKB și Orientul Îndepărtat, interzicerea investițiilor în industria minieră rusă etc. Partea rusă consideră sancțiunile ilegale. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a subliniat că restricțiile au afectat economia țării, dar aceasta se adaptează la noile condiții, iar Moscova construiește relații cu noi parteneri.

#pachet de sancțiuni #Rusia #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.