„Dacă armata ucraineană nu va rezista, tancurile rusești se vor opri la Prut. Așa zisa Transnistrie – regimul din stânga Nistrului, este unul care, pe de-o parte, prin mijloace autoritare asigură un control asupra populației, pe de altă parte, este un instrument al rețelei internaționale de crimă organizată, care realizează în special contrabandă și se supune intereselor geopolitice ale Federației Ruse”. Declarațiile aparțin deputatului PAS Oazu Nantoi și a fost făcute joi, 9 februarie curent, la o dezbatere IPN.

Deputatul spune că inclusiv în fazele inițiale ale războiului, dacă Ucraina nu ar fi rezistat în fața invaziei, pericolul era unul iminent.

„Mă bucur că în Republica Moldova este o conducere pro-europeană. Eu am monitorizat atent toate lucrurile care s-au întâmplat odată cu agresiunea rusă în Ucraina. Când rușii au ocupat Insula Șerpilor, asta a fost o amenințare. Când Rusia la 26-27 aprilie a distrus podul de la Zatoka cu rachete, la fel, era un semn că Moscova pune la cale un desant prin Basarabia de Sud cu ieșirea prin Găgăuzia. Armata rusă însă a fost nevoită să plece de pe Insula Șerpilor și Herson. Deocamdată, nu avem motive alarmiste, atâta timp cât frontul ucrainean rezistă”, a declarat deputatul PAS.

Potrivit lui, poziția Republicii Moldova cu privire la problema transnistreană este un corectă și care nu a permis escaladarea situației: „În ciuda multor provocări, am spus că rezolvarea problemei transnistrene nu necesită violență, noi vrem pace. Eu vreau să concluzionez că atâta timp cât armata ucraineană rezistă, iar Odesa nu este atacat masiv, trupele din stânga Nistrului nu reprezintă un pericol pentru malul drept și nici pentru Ucraina”.

Oazu Nantoi a menționat că, în ultimii ani, s-a schimbat radical poziția Ucrainei în raport cu regiunea transnistreană, ceea ce a dus la slăbirea forțelor ruse din Transnistria.

„În 1992, Ucraina și Rusia au semnat un acord de colaborare tehnico-militară. În baza acelui acord, Rusia putea liber pe teritoriul Ucrainei să asigure rotația militarilor care erau în stânga Nistrului și să asigure acele unități ale trupelor de ocupație. În 2015 însă, Ucraina a reziliat acest acord. În urma acestei situații, în prezent, peste 70% din contingentul grupului operativ al trupelor ruse din stânga Nistrului sunt originari din Transnistria și au cetățenia rusă, angajându-se pentru a-și rezolva problemele sociale, nu să lupte pentru Putin. Starea morală în aceste unități este una foarte negativă. După 24 februarie, au fost cazuri în care oamenii au reziliat contractele și au fugit pe malul drept, întrucât pe malul stâng au fost lansate știri false cu privire la posibila mobilizare. După 24 februarie s-a triplat numărul persoanelor din stânga Nistrului, care solicită cetățenia moldovenească”, mai spune el.

Măsurile necesare pentru a contracara propaganda nu pot fi luate peste noapte, este nevoie de o muncă asiduă pentru democratizarea societății și creșterea spiritului analitic în rândul oamenilor care să poată discerne informațiile adevărate de cele propagandistice.

„Soluțiile nu pot fi imediate. În noiembrie 2022 a fost prezentat Barometrul Opiniei Publice, datele căruia au arătat că cel puțin o treime din cei chestionați sunt ghidați de propaganda Federației Ruse. Vreau să vă aduc aminte că PAS a venit la guvernare în august 2021, dar această propagandă rusească s-a înrădăcinat de decenii. La noi s-a creat această stare de spirit. Vladimir Putin a fost politicianul care se bucura de încrederea cetățenilor moldoveni ani la rând, era în topul preferințelor. Atitudinea multora s-a schimbat în ultimul timp nu în baza unei analize raționale, dar din cauza fricii de război. Cel mai dramatic în această situație este că nici în stare de război, oamenii nu încearcă să gândească critic. Da, poți interzice emisiuni politice, poți interzice canale de televiziune propagandistice, dar cum rămâne cu internetul. Țările cu democrații funcționale, cu tradiții democratice, merg pe calea consolidării gândirii critice a cetățenilor, pe calea democratizării societății. Da, într-o societate săracă și într-o societate coruptă, e greu să mizezi pe o gândire critică a cetățeanului, pe demnitatea cetățeanului care să aibă o atitudine critică față de această informație”, spune Nantoi.

Deputatul susține că pe lângă propaganda rusească, Republica Moldova are de suferit și din cauza șantajului energetic din partea Federației Ruse, care nu poate fi oprit deja de decenii.

„Situația este extrem de dificilă în Republica Moldova, dar soluții rapide nu există. Este același lucru cu factorul energetic, e nevoie de timp pentru a scăpa de șantajul energetic al Federației Ruse. Ceea ce se întreprinde acum este în regim de alarmă, dar oricum avem nevoie de timp ș, desigur, avem nevoie de acel dialog în societate, aici încă avem scăpări. Noi trebuie să consolidăm societatea, trebuie să ne unească problemele comune, cum să păstrăm pacea, cum să soluționăm provocările”, a mai adăugat Oazu Nantoi.

Întrebat despre soluțiile privind reîntregirea țării și soluționarea diferendului transnistrean, Oazu Natoi a declarat că se depun eforturi mari în acest sens, dar este nevoie de soluții cu adevărat viabile pe termen lung: „Noi nu doar ne gândim, dar și lucrăm. Cât ne costă integrarea celor 140 de mii de pensionari din stânga Nistrului, conform cărui principii noi le plătim pensiile? Cum să asigurăm tranziția sistemului educațional? Noi lucrăm în această direcție. Nu e totul foarte simplu. Timp de decenii eu totdeauna am sensibilizat opinia publică și am încercat să venim cu soluții pentru reîntregirea țării”.

#Oazu Nantoi #PAS #Rusia

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.