Uniunea Europeană a exportat în anul 2024 băuturi alcoolice în valoare de 29,8 miliarde de euro, o creștere de 10,9% comparativ cu situația din 2019, când exporturile de băuturi alcoolice s-au cifrat la 26,9 miliarde de euro, arată datele publicate luni, 28 aprilie curent, de Oficiul european de statistică (Eurostat).

Exporturile de băuturi alcoolice ale blocului comunitar au fost dominate anul trecut de vinuri, care au reprezentat 56,2% (16,8 miliarde de euro) din totalul exporturilor de băuturi alcoolice. A doua mare categorie o reprezintă băuturile spirtoase și lichiorurile, cu 29,7% din total (8,9 miliarde de euro), urmate de bere cu 11,5% (3,4 miliarde de euro). Pe locurile următoare se situează cidrul, mustul de pere, hidromelul și alte băuturi spirtoase cu 1,7% (500 milioane de euro), precum și vermutul și alte vinuri aromate cu 1% (300 milioane de euro), scrie agerpres.ro.

În rândul statelor membre, Franța a fost de departe cel mai mare exportator de băuturi alcoolice în afara spațiului comunitar în 2024, cu exporturi totale de 12,1 miliarde de euro, sau 41% din exporturile totale ale blocului comunitar. Franța a exportat în principal vin (66,7% sau 8,1 miliarde de euro) dar și băuturi spirtoase și lichioruri (31,8% sau 3,8 miliarde de euro).

Pe locul al doilea se situează Italia cu exporturi în valoare de 6 miliarde de euro (20% din exporturile totale ale blocului comunitar în țările din afara UE), majoritatea (81,1% sau 4,9 miliarde euro) fiind exporturi de vinuri. Spania și Țările de Jos au avut exporturi de băuturi alcoolice în valoare de 2,5 miliarde de euro, respectiv 2,3 miliarde de euro (fiecare 8% din exporturile totale ale blocului comunitar), însă dacă în cazul Spaniei cea mai importantă categorie a fost vinul (1,6 miliarde de euro), în cazul Țărilor de Jos a fost berea (1,3 miliarde de euro).

Tot în 2024, SUA au fost principala destinație pentru băuturile alcoolice exportate de blocul comunitar, cu o valoare a exporturilor de 8,9 miliarde de euro (sau 30% din total). Mai mult de jumătate din această sumă (4,9 miliarde de euro) are legătură cu exporturile de vin și 2,9 miliarde de euro cu exporturile de băuturi spirtoase și lichioruri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Al doilea mare partener a fost Marea Britanie, spre care UE a exportat băuturi alcoolice în valoare de 4,9 miliarde de euro (17% din total), dominate de exporturile de vin (68% sau 3,3 miliarde de euro). Pe locurile următoare se situează China și Canada, fiecare cu 1,6 miliarde de euro, și Elveția, cu 1,4 miliarde de euro. În timp ce exporturile de băuturi alcoolice ale blocului comunitar spre Canada și Elveția au fost dominate de vinuri, principala categorie de băuturi alcoolice exportate spre China au fost băuturile spirtoase și lichiorurile, cu 700 milioane de euro (45%), urmate de vin (500 milioane de euro sau 34%).

#alcool #export #UE

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.