Ultima săptămână de campanie electorală pentru alegerile prezidențiale din România începe luni, 28 aprilie curent. Duminică, 4 mai, românii sunt așteptați la urne să îşi aleagă viitorul preşedinte al ţării. De asemenea, potrivit calendarului alegerilor stabilit prin hotărâre de Guvern, primul tur are loc pe 4 mai, iar al doilea pe 18 mai, iar campania electorală a demarat pe 4 aprilie și se încheie pe 3 mai.

În eventualitatea organizării unui al doilea tur de scrutin, campania electorală va începe de la data validării de către Curtea Constituţională a rezultatelor primului tur şi se va încheia la data de 17 mai, ora 7:00. Vineri, 2 mai, la ora locală 7:00, începe prima zi de vot în diaspora, potrivit digi24.ro.

Românii din afara graniţelor îşi pot vota viitorul preşedinte timp de trei zile:

vineri, 2 mai, de la ora 7:00 (ora locală) – la ora 21:00 (ora locală);
sâmbătă, 3 mai, între orele 7:00 – 21:00 (ora locală):
duminică, 4 mai – urnele se deschid la ora 7:00 (ora locală) şi se închid la ora 21:00 (ora locală sau ora locală a României, după caz); în ziua de duminică, votarea se încheie la ora locală 21:00, dar nu mai târziu de ora locală a României 21:00.

Ordinea celor 11 candidați pe buletinele de vot

Potrivit Biroului Electoral Central, ordinea pe buletinul de vot a celor 11 candidaţi este următoarea:

George Nicolae Simion (Alianţa pentru Unirea Românilor);
George Crin Laurenţiu Antonescu (Alianţa Electorală România Înainte);
Elena Valerica Lasconi (Uniunea Salvaţi România);
Cristian Vasile Terheş (Partidul Naţional Conservator Român);
Marcela Lavinia Şandru (Partidul Umanist Social Liberal);
Victor Viorel Ponta (candidat independent);
Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie);
Silviu Predoiu (Partidul Liga Acţiunii Naţionale);
John-Ion Banu-Muscel (candidat independent);
Petru Daniel Funeriu (candidat independent);
Nicuşor-Daniel Dan (candidat independent).

Biroul Electoral Central va prezenta, sâmbătă, 3 mai, şi duminică, 4 mai, datele privind prezenţa cetăţenilor români la urne la primul tur al alegerilor prezidenţiale.

Perioada post-campanie: 9 mai, data aducerii la cunoştinţă a candidaţilor care intră în turul al doilea

Până cel mai târziu în data de 6 mai 2025, Biroul electoral judeţean, biroul electoral al sectorului municipiului Bucureşti şi Biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate trebuie să trimită, sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne, câte un exemplar al fiecărui proces-verbal cu rezultatele alegerilor, întocmit de birourile electorale ale secţiilor de votare la tribunalul în a cărei rază teritorială îşi desfăşoară activitatea.

Tot până la data de 6 mai, ora 24:00, partidele şi alianţele care au participat la alegeri pot adresa Curţii Constituţionale cereri pentru anularea alegerilor pe motiv de fraudă electorală. Cererile trebuie să fie temeinic motivate şi însoţite de dovezile pe care se întemeiază.

Până cel târziu la 7 mai, Biroul Electoral Central are obligaţia de a publica pe site-ul propriu procesele-verbale privind rezultatele votului prin corespondenţă. Procesul-verbal, împreună cu procesele-verbale de constatare şi centralizare a rezultatelor votării din ţară şi străinătate este înaintat de către Biroul Electoral Central Curţii Constituţionale a României, sub paza MAI, până la data de 8 mai 2025.

Cel târziu până la data de 9 mai, Curtea Constituţională a României aduce la cunoştinţă publică numele celor doi candidaţi care vor participa la al doilea tur de scrutin, precum şi data alegerilor.

Al doilea tur de scrutin

În cazul în care este organizat un al doilea tur de scrutin, campania electorală va începe la 9 mai şi se va încheia în 17 mai, ora 7:00.

Alegerile în ţară au loc pe 18 mai, între orele 7:00 şi 21:00.

Votarea în străinătate se va desfăşura tot pe parcursul a trei zile: vineri, 16 mai, între orele 7:00 – 21:00 (ora locală); sâmbătă, 17 mai, între orele 7:00 – 21:00 (ora locală); duminică, 18 mai, între orele 7:00 (ora locală) – 21:00 (ora locală sau ora locală a României, după caz).

La data de 22 mai, BEC înaintează către Curtea Constituţională procesul-verbal, împreună cu procesele-verbale de constatare şi centralizare a rezultatelor votării din ţară şi străinătate. După primirea dosarului de la Biroul Electoral Central şi soluţionarea cererilor de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală, Curtea Constituţională validează rezultatul alegerilor şi este publicat în Monitorul Oficial.

#alegeri #prezidentiale #Romania

Un lider rus a făcut amenințări grave la adresa unei țări europene. Este vorba despre Dmitri Medvedev care a amenințat Lituania cu dispariția de pe hartă. Dumnezeu să ne ferească, și-a însoțit amenințarea fostul președinte și premier al Rusiei, scrie mediafax.ro.

Amenințările au fost lansate de vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei în timpul unei declarații, potrivit Clash Report. El a reacționat la o informație conform căreia Lituania ar fi dispusă să găzduiască armele nucleare ale aliaților occidentali.

„După cum înțeleg eu, Lituania a vorbit despre posibilitatea de a deschide ușa pentru amplasarea oricărui tip de armă, inclusiv a armelor nucleare. Dacă, Dumnezeu să ne ferească, se întâmplă ceva de genul acesta și trebuie să reacționăm la acțiunile lor, nimeni nu va interveni în locul lor. Celebrul Articol 5 al Tratatului Atlanticului de Nord nu va fi aplicat. Toată lumea recunoaște acest lucru, deoarece, dacă ar fi aplicat, ar fi o catastrofă globală, planetară. Lituania va dispărea de pe harta lumii”, a spus Dmitri Medvedev.

Dmitri Medvedev este un important om politic rus, fost președinte al Federației Ruse (2008–2012) și fost prim-ministru (2012–2020). În prezent, el ocupă funcțiile de vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei și de președinte al partidului de guvernământ Rusia Unită.

Medvedev este unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Vladimir Putin. În timpul mandatului său prezidențial a promovat o imagine de modernizator cu viziuni liberale. Totuși, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina din 2022 el s-a transformat radical, devenind una dintre cele mai agresive și radicale voci pro-război de la Kremlin.

Medvedev nu este la prima amenințare apocaliptică

De la declanșarea războiului din Ucraina, Dmitri Medvedev a lansat o serie de amenințări apocaliptice, utilizarea armelor nucleare fiind tema sa centrală. Mesajele sale, publicate de regulă pe Telegram, sunt folosite indirect de Kremlin pentru a descuraja țările din Occident.

În una dintre declarațiile recente, el a avertizat că omenirea se află la „doar câteva secunde” de miezul nopții pe Ceasul Apocalipsei din cauza acțiunilor NATO. Medvedev a mai spus că orice atac masiv asupra teritoriului rus sau furnizarea de arme atomice Ucrainei de către Occident va declanșa automat o ripostă nucleară totală din partea Moscovei.

A vorbit despre al treilea război mondial și a amenințat cu ștergerea de pe fața pământului a Ucrainei, dar și a altor țări precum Germania, Finlanda, Polonia și Marea Britanie.