Uniunea Europeană va susține trei proiecte noi de sprijin pentru Republica Moldova, în valoare de 36 milioane de euro, care vor contribui la dezvoltarea comunităților locale, mass-media și la asigurarea accesului la justiție. Proiectele au fost anunțate astăzi, în cadrul unui eveniment festiv, organizat de platforma „Echipa Europa”, obiectivul căreia este acordarea sprijinului țărilor partenere ale UE în lupta cu pandemia. La eveniment a participat prim-ministrul Natalia Gavrilița, alături de ambasadorul UE în Republica Moldova, Janis Mazeiks, ambasadori ai statelor membre ale UE, reprezentanții BERD și BEI, parteneri-cheie ai inițiativelor „Echipei Europa”.

În cadrul discursului său, premierul Gavrilița a mulțumit „Echipa Europa” pentru sprijinul continuu oferit Republicii Moldova în depășirea impactului pandemiei și pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor: „Echipa Europa înseamnă unitate, solidaritate și sprijin concret pentru țara noastră din partea Uniunii Europene și a statelor-membre, dar și a instituțiilor financiare. Am fost prima țară europeană care a beneficiat de Facilitatea COVAX și de Mecanismul UE de protecție Civilă, obținând peste un milion de doze de vaccinuri. Totodată, statele-membre precum România, Austria, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Bulgaria, Ungaria și Germania au furnizat echipamente de protecție, aparate și echipamente medicale în valoare de peste 20 de milioane de euro. Aceste donații au salvat multe vieți”, a spus Natalia Gavrilița.

Șefa Executivului a vorbit despre importanța asistenței UE pentru economia națională, făcând referire la Planul de redresare economică al UE pentru Republica Moldova, în valoare de până la 600 de milioane euro. Comisia Europeană a debursat deja 50 milioane de euro în calitate de asistență macro-financiară de urgență, destinate pentru a sprijini eforturile de combatere a pandemiei COVID-19 în Republica Moldova. Alte 36,4 milioane de euro o reprezintă asistența nerambursabilă pentru consolidarea rezilienței sistemului de sănătate, susținerea procesului de redresare economică, reforma poliției, precum și contracararea pandemiei COVID-19.

Premierul a apreciat și suportul UE acordat Republicii Moldova în depășirea crizei gazelor. „Săptămâna curentă am semnat, la Bruxelles, un acord de finanțare pentru 60 de milioane euro, bani nerambursabili, care vor contribui direct la susținerea consumatorilor din categoriile vulnerabile, astfel ca aceștia să poată face față creșterii prețurilor la energie. Mijloacele vor fi utilizate și pentru adoptarea unor măsuri suplimentare de sprijin economic și social, precum și pentru consolidarea securității energetice și îmbunătățirea eficienței energetice”, a menționat premierul.

Cele trei proiecte lansate de „Echipa Europa” au un buget total de 36 milioane de euro, bani alocați de către UE și statele membre, ca Slovacia, Germania, Polonia, Austria, Lituania, Franța.

#36 milioane de euro #asigurarea accesului la justiție #bani #dezvoltarea comunităților locale #echipa europa #Uniunea Europeana

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.