Uniunea Europeană ar putea deveni, până în 2030, la fel de dependentă de China, în ceea ce privește bateriile litiu-ion și pilele de combustie, precum era față de Rusia, în ceea ce privește energia, înainte de războiul din Ucraina, dacă nu va lua măsuri ferme, arată un document pregătit pentru liderii UE și obținut de Reuters.

Documentul citat va sta la baza discuțiilor privind securitatea economică a Europei în cadrul unei reuniuni a liderilor UE care va avea loc la Granada, în Spania, pe 5 octombrie.

Îngrijorați de creșterea puterii economice și a influenței globale a Chinei, liderii vor discuta despre propunerile Comisiei Europene pentru a reduce riscul ca Europa să fie prea dependentă de China și despre necesitatea diversificării lanțurilor de aprovizionare dinspre Africa și America Latină.

Documentul precizează că, din cauza naturii intermitente a surselor de energie regenerabilă, cum ar fi energia solară sau eoliană, Europa va avea nevoie de modalități de stocare a energiei pentru a-și atinge obiectivul de zero emisii nete de dioxid de carbon până în 2050.

„Acest lucru va duce la o creștere fulminantă a cererii noastre de baterii litiu-ion, pile de combustie și electrolizoare, care se preconizează că se va multiplica de 10 până la 30 de ori în următorii ani”, se arată în documentul elaborat de președinția spaniolă a UE.

În vreme ce UE deține o poziție puternică în fazele intermediare și de asamblare pentru fabricarea electrolizoarelor, cu o cotă de piață globală de peste 50%, ea se bazează în mare măsură pe China pentru pilele de combustie și bateriile litiu-ion cruciale pentru vehiculele electrice.

„Fără implementarea unor măsuri ferme, ecosistemul energetic european ar putea avea până în 2030 o dependență față de China de o natură diferită, dar cu o gravitate similară față de cea pe care o avea față de Rusia înainte de invazia Ucrainei”, arată sursa citată.

Potrivit Comisiei Europene, în 2021, anul de dinaintea invaziei rusești în Ucraina, UE a preluat din Rusia peste 40% din consumul total de gaze, 27% din importurile de petrol și 46% din importurile de cărbune.

Interdiciția majorității achizițiilor de energie din Rusia a provocat un șoc al prețurilor la energie în UE și o creștere bruscă a inflației de consum, ceea ce a forțat Banca Centrală Europeană să majoreze puternic ratele dobânzilor, într-o măsură care a frânat creșterea economică. Bateriile litiu-ion și pilele de combustie nu sunt singurul domeniu de vulnerabilitate al UE, se arată în documentul Președinției spaniole.

„Un scenariu similar s-ar putea desfășura în spațiul digital-tech”, se arată în document.

„Prognozele sugerează că cererea de dispozitive digitale, cum ar fi senzorii, dronele, serverele de date, echipamentele de stocare și rețelele de transmisie a datelor va crește puternic în acest deceniu.”

„UE are o poziție relativ puternică în acest din urmă domeniu, dar prezintă slăbiciuni semnificative în celelalte domenii”, se arată în document.

Până în 2030, această dependență externă ar putea împiedica în mod serios creșterea productivității de care au nevoie urgentă industria și sectorul serviciilor europene și ar putea împiedica modernizarea sistemelor agricole esențiale pentru a face față schimbărilor climatice, se arată în raport.

#baterii #china #energie #UE

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.