Statele Uniunii Europene au o soluţie pentru a ocoli un eventual veto al Ungariei faţă de ajutorul financiar european de 50 de miliarde de euro cerut de Comisia Europeană pentru a fi oferit Ucrainei, au spus vineri, 10 noiembrie curent, surse europene citate de Reuters. Premierul ungar Viktor Orban se opune acestui ajutor pentru Ucraina în contextul în care Comisia Europeană a blocat accesul Ungariei la fondurile de coeziune şi la cele din planul european de relansare post-pandemie în urma disputelor cu Budapesta privind statul de drept.

Budapesta a obiectat şi anul trecut faţă de ajutorul macrofinanciar de 18 miliarde de euro oferit de blocul comunitar Ucrainei pentru anul în curs, dar în final a renunţat la veto după un acord cu Bruxellesul pentru deblocarea parţială a fondurilor europene ce revin Ungariei – acord care nu a fost aplicat, Comisia Europeană punând ulterior Ungariei noi condiţii – şi după ce la Bruxelles a fost lansată ideea unei soluţii de ocolire a veto-ului ungar.

O astfel de soluţie este avută în vedere şi acum.

Astfel, dacă Budapesta opune veto faţă de noul ajutor financiar pentru Ucraina, atunci Bruxellesul va cere celorlalte 26 de state membre ale UE să pună fiecare la dispoziţie propriul pachet de ajutor financiar, iar toate acestea însumate să formeze pachetul cerut iniţial de Comisia Europeană, 50 de miliarde de euro pentru următorii patru ani, afirmă doi oficiali europeni care s-au exprimat cu condiţia anonimatului.

„Ungaria riscă să-şi forţeze prea mult norocul. Am prefera să-i avem alături de noi, dar vine un moment când oamenii se satură ca Budapesta să ţină pe toată lumea ostatică. Soluţia ocolitoare este obositoare, dar va trebui să o folosim dacă este nevoie”, spune unul dintre oficiali.

„Chestiunea banilor pentru Ucraina va fi rezolvată într-un fel sau altul. Kievul va obţine ajutorul UE. Dacă Ungaria devine un obstacol în unanimitatea necesară pentru a-l acorda prin bugetul UE, statele membre vor găsi o altă cale, cum ar fi un acord interguvernamental sau garanţii naţionale”, confirmă celălalt oficial citat.

Parlamentul ucrainean a adoptat joi bugetul de stat pentru anul viitor, în care mai mult de jumătate din cheltuieli sunt destinate armatei, în timp ce nu se întrevede vreun sfârşit în războiul declanşat de Rusia în urmă cu 20 de luni. Kievul mizează pe ajutorul occidental pentru a acoperi deficitul uriaş de circa 43,58 de miliarde de dolari din bugetul pentru anul viitor. Ministrul ucrainean de finanţe, Serhii Marcenko, a avertizat că Ucraina riscă un colaps economic anul viitor dacă aliaţii săi nu-i acoperă deficitul bugetar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ucraina #UE #Ungaria

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.