Uniunea Europeană alocă 17 miliarde de euro țărilor care găzduiesc refugiați din Ucraina. Consiliul Europei a adoptat astăzi modificări legislative, care permit statelor membre să redirecționeze resursele din fondurile politicii de coeziune și din Fondul de ajutor european pentru cei mai defavorizați (FEAD). Banii vor merge pentru a ajuta refugiații, care fug din calea agresiunii militare din Ucrainei.

„Startul noilor măsuri eligibile pentru finanțare în cadrul CARE a fost stabilită data de 24 februarie 2022, data invaziei ruse. Se estimează că extinderea finanțării va fi de 100%, deblocarea finanțării neprogramate de coeziune 2014-2020 și tranșa React-EU 2022 vor elibera aproape 17 miliarde de euro”, mai este menționat în comunicatul emis de Consiliul Europei.

Modificarea rapidă a legislației privind fondurile UE este o declarație clară a solidarității continue a UE cu refugiații din Ucraina și cu statele membre care îi găzduiesc, în special cu cei care au granița cu Ucraina.

„Acesta este un pas important pentru a se asigura că statele membre au resurse suficiente pentru a satisface nevoile tot mai mari de locuințe, educație și asistență medicală”, mai precizează Consiliul Europei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#agresiunea Rusiei #ajutor pentru refugiații din Ucraina #războiul din Ucraina #UE

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.