Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko ar putea fi vizat de noi sancţiuni din partea Uniunii Europene, la un an de la controversatele alegeri prezidenţiale din 9 august 2020, suspectate de opoziţie şi Occident că au fost fraudate pe scară largă.

„UE este pregătită să ia în considerare noi măsuri în contextul dispreţului ostentativ al regimului de la Minsk faţă de angajamentele internaţionale asumate”, a declarat, duminică, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell.

Prin „aterizarea forţată şi ilegală” a unui zbor Ryanair în luna mai şi instrumentalizarea migranţilor în scopuri politice, regimul „a sfidat şi mai mult normele internaţionale”, a adăugat Borrell, făcând aluzie, între altele, la cei peste 2.000 de migranţi ilegali înregistraţi la frontiera între Lituania, ţară membră a UE, şi Belarus, doar în luna iulie.

Din punctul de vedere al UE, aceasta este făcută în mod deliberat de către guvernul de la Minsk. Lukaşenko ameninţase în mod deschis că va permite oamenilor din ţări precum Irak, Afganistan sau Siria să treacă frontiera, ca răspuns la sancţiunile UE.

Afirmaţia şefului diplomaţiei europene intervine în ajunul împlinirii unui an de la alegerile prezidenţiale din 9 august trecut. Lukaşenko a fost declarat învingător cu 80,1% din voturi, în pofida acuzaţiilor masive de fraudă electorală.

Manifestaţiile de protest în masă în urma alegerilor au fost reprimate cu brutalitate.

UE nu-l mai recunoaşte pe Lukaşenko drept preşedinte şi a impus sancţiuni în ultimele luni împotriva mai multor responsabili de la Minsk în urma represiunii declanşate împotriva societăţii civile şi a opoziţiei democratice din Belarus.

În cea mai recentă acțiune, blocul comunitar a instituit şi sancţiuni economice la adresa regimului de la Minsk, ca urmare a arestării bloggerului disident Roman Protasevici.

Autorităţile din Belarus au forţat un avion de linie Ryanair – care se îndrepta de la Atena la Vilnius, în Lituania- să aterizeze la Minsk pentru a-l aresta pe opozantul belarus.

Contracandidata lui Lukaşenko la alegerile de anul trecut, opozanta Svetlana Tihanovskaia, care revendică victoria în scrutinul de la 9 august 2020, a îndemnat la o presiune şi mai mare împotriva liderului autoritar din Belarus.

„În acest moment, nimeni nu se poate simţi în siguranţă, inclusiv eu”, a declarat Tihanovskaia, 38 de ani, care trăieşte în exil în Lituania, evocând cazul militantului belarus Vitali Şişov, găsit spânzurat săptămâna aceasta într-un parc din Kiev. El conducea o organizaţie neguvernamentală care oferea ajutor belaruşilor fugiţi din ţară din calea represiunilor.

Situaţia atletei olimpice belaruse Kristina Timanovskaia a arătat că oricine poate fi victima „aparatului represiv” al lui Lukaşenko, a spus Tihanovskaia. Atleta a fugit în Polonia, după ce a spus că se voia transportarea ei cu forţa de la Jocurile Olimpice de la Tokyo la Minsk pentru criticile formulate la adresa unor oficiali sportivi din Belarus.

#Alexandr Lukașenko #UE

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică achită aproximativ 30 de mii de euro lunar pentru chiria sediului în care își desfășoară activitatea. Directorul ANRE, Alexei Taran, spune că instituția încearcă de mai mulți ani să identifice un spațiu care să facă parte din patrimoniul public, pentru a reduce astfel cheltuielile și pentru ca banii achitați pentru chirie să ajungă în bugetul statului.

Taran susține că, începând din 2019, Agenția a solicitat în repetate rânduri Agenției Proprietății Publice să identifice o clădire din patrimoniul public care ar putea fi utilizată de ANRE.

„Orice instituție, companie, ca să funcționeze are nevoie de un sediu. Agenția nu a avut niciodată sediu, întotdeauna am închiriat. Din anul 2019, în fiecare an, scriem demersuri către APP și Cancelaria de Stat pentru a ne da o ofertă de clădiri care sunt patrimoniu public. Ca să putem veni într-o clădire care este proprietatea statului și să achităm chirie, dar s-o achităm la stat”, a explicat directorul ANRE, Alexei Taran, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RealitateaTV.

Taran afirmă că, în pofida solicitărilor făcute în ultimii ani, până acum nu a fost identificată o clădire potrivită.

„Este un subiect care deja se discută și la nivel de prim-ministru. Clădirea unde stăm astăzi s-a identificat în procedură competitivă, la prețul cel mai mic. Mobila este din edificiul vechi, are 15-20 de ani”, a punctat directorul ANRE.

Alexei Taran a confirmat că ANRE achită 30 de mii de euro lunar pentru chiria sediului, menționând că valoarea chiriei este calculată în funcție de suprafață și de costul unui metru pătrat.

„Prețul e în jur de 30 de mii de euro și are la bază suprafața și costul per metru pătrat. Prețul oricum este mult sub zona în care ne aflăm pentru că au fost negocieri”, a precizat Alexei Taran.