Comisia Europeană notează că administrația de la Chișinău trebuie să continue comunicarea regulată cu autoritățile din Comrat. În raportul privind progresele Republici Moldova se menționează relațiile tensionate cu autonomia, dar și problemele pe care le are cu legea Evghenia Guțul.

Oficialii europeni fac referire la faptul că Guțul nu a fost inclusă în componența Guvernului, după ce a devenit bașcană. În același timp, este precizat și faptul că aliata lui Șor a fost condamnată în dosarul privind finanțarea ilegală a partidelor controlate din umbră de politicianul fugar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„În urma îngrijorărilor legate de alegerea guvernatorului Găgăuziei, bașcanul nu a fost numit membru cu drepturi depline al Guvernului prin decret prezidențial, așa cum prevede legea.

În august, o instanță de fond l-a condamnat pe bașcan la șapte ani de închisoare pentru finanțare ilicită a partidelor politice și a dispus confiscarea a 40,9 milioane de lei moldovenești (aproximativ 2,04 milioane de euro). Autoritățile găgăuze au criticat implementarea legii privind statutul special al Găgăuziei și au acuzat Guvernul central de încercări de a desființa autonomia.

Grupul de lucru parlamentar pentru Găgăuzia rămâne suspendat. Eforturile de a asigura o comunicare regulată între autoritățile centrale și Găgăuzia ar trebui să continue”, se arată în raport.

Funcționarii de la Bruxelles fac referire la faptul că unele surse mass-media din Găgăuzia sunt controlate politic și punctează că unii jurnaliști nu au acces liber la reuniunile Adunării Populare din autonomie sau sunt intimidați de autoritățile locale sau de susținătorii unor formațiuni.

#Evghenia Guțul #Gagauzia #Moldova #raport #UE

Republica Moldova are nevoie de o evidență completă a patrimoniului public, de transparență în administrarea lui, de responsabilizarea managerilor și de mecanisme eficiente de control. Bunurile statului aparțin cetățenilor și trebuie administrate în interesul acestora, nu în beneficiul unor grupuri de interese.

Guvernul a aprobat lichidarea a opt întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Agenția Proprietății Publice va evalua și rentabilitatea celor 168 de întreprinderi aflate în gestiunea sa, dintre care doar 75–76 sunt active.

În 2025, peste 20 de companii de stat au raportat un profit cumulat de 3,1 miliarde de lei, însă 87% din acesta a fost generat de doar cinci companii, printre care Aeroportul Internațional Chișinău, Loteria Națională a Moldovei, Moldtelecom și Energocom.

Autoritățile anunță că vor analiza situația financiară și managementul fiecărei întreprinderi, vor lua măsuri de eficientizare și vor pregăti unele companii pentru reorganizare și eventuală listare la bursă.

Cunoaște statul valoarea reală și totală a patrimoniului pe care îl deține?
Ce planuri au autoritățile privind deetatizarea proprietății publice? Ce întreprinderi și active urmează să fie scoase la privatizare?
După revenirea Aeroportului International în proprietatea statului, ce a câștigat concret Republica Moldova? Există intenția de a reconcesiona Aeroportul Chișinău?
De ce Aeroportul Mărculești se reorganizează cu viteza melcului?
Ce presupune concret reorganizarea Căii Ferate din Moldova?
Cum protejează APP proprietățile publice locale de înstrăinări ilegale și scheme frauduloase? Cine verifică legalitatea tranzacțiilor cu terenurile și clădirile primăriilor și cine răspunde dacă patrimoniul comunităților ajunge în mâini private în mod ilegal?
Premierul Tofan a sugerat valorificarea terenului Penitenciarului nr. 13 pentru un proiect imobiliar. Este APP de acord cu această idee? Există o evaluare transparentă a terenului și o analiză a interesului public înainte de luarea unei asemenea decizii?
Ce proprietăți deține Republica Moldova pe teritoriul Ucrainei și al Federației Ruse și în ce stare se află acestea?
Cum își poate apăra statul drepturile de proprietate în regiunea transnistreană, unde autoritățile constituționale nu exercită control efectiv?
De ce trebuie statul să aloce bani publici pentru majorarea capitalului social al Bursei Internaționale a Moldovei? Care este suma, ce beneficii concrete va obține statul și cum excludeți orice conflict de interese, în condițiile în care în conducerea Bursei se află si fostul premier Dorin Recean?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 6 noiembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Ion Dodon, directorul general al Agenției Proprietății Publice.