Comisia Europeană a cerut statelor membre să menţină politica de reducere a consumului de gaze, darnu obligatoriu, ci voluntar, un indiciu că s-a încheiat cea mai gravă criză energetică din Europa, transmite Reuters.

Ţările blocului comunitar au stabilit în 2022 un obiectiv voluntar ce prevede reducerea consumului lor de gaze cu 15% în timpul lunilor de iarnă – una dintre numeroasele măsuri adoptate după ce Rusia a scăzut semnificativ livrările de gaze în Europa, ceea ce a provocat probleme de aprovizionare şi a dus la creşterea record a preţurilor.

Marţi, Comisia Europeană a recomandat statelor membre să continue să reducă folosirea gazelor cu 15%, comparativ cu consumul mediu din 2017-2022. Totuşi, a fost înlăturată obligativitatea, stabilită în 2022, a reducerii cu 15% în cazul unei crize de aprovizionare.

Diplomaţii UE au declarat pentru Reuters că unele ţări consideră că această politică nu mai este necesară după ce perioada de vârf a crizei energetice din Europa a fost depăşită, iar ţările europene şi-au redus cererea de gaze după invadarea Ucrainei, în februarie 2022.

Situaţia aprovizionării cu gaze a blocului comunitar s-a îmbunătăţit semnificativ, ţărilor înlocuind gazele ruseşti cu surse de energie regenerabilă şi gaze de la alţi furnizori. Dar situaţia dificilă de pe pieţele mondiale de gaze şi obiectivul UE de a renunţa complet la combustibilii fosili din Rusia arată că economisirea energiei este în continuare necesară, a precizat Comisia Europeană.

Preţul gazelor în Europa a scăzut luna aceasta aproape de cel mai redus nivel din ultimii trei ani. Iarna blândă a făcut ca ţările UE să aibă depozitele de gaze pline în proporţie de aproximativ 64%, arată datele Gas Infrastructure Europe.

Din august 2022, când preţurile erau la un nivel ridicat record, consumul UE de gaze a scăzut cu 18% până în decembrie 2023, când se înregistra un nivel normal al preţurilor, a informat Executivul comunitar.

„Reducerea cererii de gaze nu a fost determinată de obiectivul stabilit la nivelul UE. Au fost mai multe motive: reducerea activităţii industriale, iarna blândă şi majorarea generării din surse de energie regenerabilă”, a explicat Simone Tagliapietra, de la think-tank-ul Bruegel.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Comisia Europeană #gaze naturale #UE

Țigările electronice cu nicotină pot ajuta mai mulți adulți să renunțe la fumat decât metodele clasice, precum plasturii sau guma cu nicotină. Aceasta este concluzia celei mai recente analize Cochrane, care a inclus 80 de studii și date de la aproape 30.000 de fumători adulți. Publicată în luna august, analiza a comparat eficiența țigărilor electronice cu nicotină cu alte metode folosite pentru renunțarea la fumat, relatează euronews și infotag.md.

„Există dovezi clare că țigările electronice cu nicotină cresc rata de renunțare la fumat pe o perioadă de șase luni sau mai mult, comparativ cu terapiile de substituție a nicotinei”, a declarat Jamie Hartmann-Boyce, autor principal al analizei și cercetător la University of Massachusetts Amherst.

Rezultatele indică o creștere a ratei de succes cu aproximativ 60%. Astfel, din 100 de persoane care folosesc țigări electronice cu nicotină, aproximativ 10 reușesc să renunțe la fumatul tradițional. În cazul terapiilor clasice de substituție a nicotinei, precum plasturii sau guma, rata este de aproximativ șase persoane din 100. Analiza arată, de asemenea, că țigările electronice cu nicotină au avut rezultate mai bune decât variantele fără nicotină.

Concluziile Cochrane vin într-un context în care autoritățile britanice folosesc țigările electronice ca instrument pentru adulții care vor să renunțe la fumat, fapt ce a dus deja la scăderea ratei fumatului. În 2023, Guvernul britanic a lansat programul național „Swap to Stop”. Prin intermediul acestuia, până la un milion de fumători adulți pot primi gratuit un kit de țigară electronică, împreună cu sprijin specializat pentru a renunța la țigările convenționale. Ideea este ca persoanele care nu reușesc să renunțe la țigările clasice să poată trece la o altă formă de administrare a nicotinei, ca etapă în procesul de renunțare.

Această abordare pornește de la faptul că o mare parte dintre efectele grave ale fumatului sunt asociate procesului de ardere a tutunului și substanțelor toxice rezultate din fum, nu nicotinei în sine. Nicotina provoacă dependență și nu este lipsită de riscuri, însă țigările electronice nu ard tutunul. Autorii analizei Cochrane atrag atenția că rezultatele cercetării nu trebuie extinse automat asupra tuturor produselor disponibile pe piață, deoarece studiile au evaluat țigări electronice cu nicotină reglementate. Produsele ilicite sau cele care conțin alte substanțe active pot avea un profil de risc diferit. Cercetătorii subliniază, de asemenea, că utilizarea țigărilor electronice nu este lipsită de riscuri și că sunt necesare studii mai ample și pe perioade mai lungi pentru evaluarea completă a efectelor asupra sănătății. Analiza nu recomandă utilizarea acestor produse persoanelor care nu fumează, ci adulților deja dependenți de nicotină prin consumul de țigări convenționale.

Marea Britanie nu este singura țară europeană în care rata fumatului a scăzut odată cu extinderea alternativelor la țigările convenționale. În Suedia, doar aproximativ 5% din populație fumează zilnic, una dintre cele mai scăzute rate din Europa. Unul dintre factorii asociați acestei evoluții este folosirea pe scară largă a produselor orale cu nicotină, în special a pliculețelor cu nicotină și snus-ului.