UE, prima reacție oficială după recunoașterea celor două republici de către Putin. Pașii care urmează

După discursul președintelui rus Vladimir Putin, în care a spus că „o mare parte din Ucraina a fost creată de Rusia” și după ce acesta a semnat decretul pentru independența regiunilor separatiste Donețk și Lugansk, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reacționat pe Twitter, scriind că „recunoașterea celor două teritorii separatiste din estul Ucrainei este o încălcare flagrantă a dreptului internațional, a integrității teritoriale a Ucrainei și a acordurilor Minsk”.

„UE și partenerii săi vor reacționa cu unitate, fermitate și hotărâre în solidaritate cu Ucraina”, a mai precizat președinta Comisiei Europene.

De asemenea, UE anunță că Rusia urmează a fi supusă unor sancțiuni economice și politice fără precedent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Și premierul Marii Britanii a ieșit în fața presei la scurt timp după ce Putin și-a pus ștampila pe decretul de recunoaștere a celor două enclave.

„Mă duc să vorbesc cu președintele ucrainean Zelenski și să-i ofer sprijinul Marii Britanii”, a declarat premierul Johnson și a întrerupt conferința de presă.

Președintele Român Klaus Iohannis a transmis luni că România condamnă recunoașterea de către Rusia a celor două regiuni din estul Ucrainei ca state independente și a spus că trebuie un răspuns „sever” al comunității internaționale.

„România condamnă ferm recunoașterea de către Rusia a regiunilor Donețk și Lugansk din Ucraina ca state independente. Este o violare flagrantă a dreptului internațional, care trebuie să atragă cel mai sever răspuns al comunitării internaționale. Sprijinim ferm suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, se arată în mesajul președintelui român, postat luni seară pe Twitter.

#Ucraina #Vladimir Putin #UE #Rusia

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.