Uniunea Europeană a recunoscut valabilitatea mandatelor de arest, emise pe numele președintelui Federației Ruse Vladimir Putin și a comisarului rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova. Despre acest lucru a anunțat ombudsmanul ucrainean Dmitro Lubineț, care a comentat rezultatele dezbaterilor parlamentarilor europeni cu privire la deportarea forțată a copiilor din Ucraina în Rusia.

Potrivit lui Lubineț, UE va saluta orice demers suplimentar, menit să asigure tragerea la răspundere a celor responsabili de război și alte crime comise în timpul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, pe baza aplicării dreptului internațional.

„Tema deportării forțate a copiilor ucraineni ar trebui să fie prezentă pe diverse platforme internaționale, ca toți copiii deportați din Ucraina să se poată întoarce în țara lor natală, iar cei implicați în această infracțiune – să fie pedepsiți!”, a menționat Dmitro Lubineț.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, avocatul poporului a precizat că UE intenționează să organizeze în curând o conferință, care ar trebui să crească presiunea internațională în scopul stabilirii locației copiilor ucraineni răpiți și asigurarea întoarcerii lor acasă.

Pe 17 martie curent, Curtea Penală Internațională de la Haga a emis mandate internaționale de arestare pe numele lui Vladimir Putin și a comisarului rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova Belova, care s-ar afla în centrul schemei de deportare forțată a mii de copii ucraineni în Federația Rusă.

#copii ucraineni #deportare #mandate de arest #Tribunalul de la Haga #Uniunea Europeana

Mii de oameni din Malta și Gozo s-au trezit, miercuri seară, 9 septembrie, din nou fără curent electric. Beznă în case, restaurante, magazine, întreruperile s-au întins pe o suprafață mare a celor două insule.

În câteva localități, curentul a revenit relativ repede.

Potrivit companiei Enemalta este vorba de o defecțiune la una dintre centralele pe gaz natural lichefiat care a dus la pierderea a circa 200 de megawați de energie, practic sistemul a pierdut brusc o bucată importantă din producție. Ca să nu se prăbușească toată rețeaua, Enemalta a fost nevoită să întrerupă temporar alimentarea în mai multe zone, cât timp au pornit generatoarele de urgență. Compania spune că lucrează acum la restabilirea curentului, treptat, iar cauza exactă a avariei încă se stabilește.

Nu e prima dată când insulele rămân în beznă în ultima vreme. Cu doar câteva zile în urmă, Gozo trecuse printr-o criză și mai gravă: două din cele trei cabluri de înaltă tensiune care aduc curentul din Malta s-au defectat, iar mii de locuitori și turiști au stat ore întregi fără electricitate. Enemalta a trebuit atunci să aducă generatoare mobile pe insulă, cât timp echipele tehnice căutau și reparau defecțiunile.

De fapt, toată vara asta a fost una grea pentru rețeaua electrică malteză. În iulie, în plin val de caniculă, mii de gospodării au rămas fără curent, iar cererea de energie a atins un record istoric, 741 de megawați pe 21 iulie, mult peste vârful din 2023. Guvernul a promis atunci compensații pentru cei rămași fără curent mai mult de șase ore.

Enemalta insistă că investește constant în rețea, 141 de milioane de euro între 2023 și 2026, bani duși spre stații noi, transformatoare modernizate și sute de kilometri de cabluri. Numai că penele repetate ridică tot mai insistent o întrebare: chiar ține infrastructura pasul cu cererea?

Premierul Robert Abela a respins ideea că vina ar fi a creșterii populației, spunând că de fapt schimbările climatice sunt cele care împing cererea de curent tot mai sus. Potrivit lui, vârful de consum a crescut cu aproape 80% în ultimul deceniu, de la 417 la 741 de megawați.

Deocamdată, în mai multe localități din Malta și Gozo, oamenii așteaptă din nou să li se aprindă luminile, iar cât va mai dura, rămâne de văzut.