Comisia Europeană îşi prezintă marţi, după luni de întârziere, propunerile menite să calmeze îngrijorările din rândul celor 27 de state membre legate de posibila aderare a unor noi ţări la UE, începând cu Ucraina, relatează AFP.
Aceste măsuri de „pre-extindere”, în jargonul de la Bruxelles, vizează în esenţă să se asigure că Uniunea Europeană este pregătită să facă faţă şocului unei Europe cu peste 30 de membri.
Patru ţări se află mai mult sau mai puţin aproape de linia de sosire din lista completă a ţărilor candidate la aderare: Muntenegru, Albania, Moldova şi Ucraina, transmite News.ro.
Cu toate acestea, dacă lucrurile sunt relativ simple în cazul primelor trei, toate fiind ţări mici cu o populaţie care nu depăşeşte trei milioane de locuitori – ba chiar puţin peste 600.000 în cazul Muntenegrului -, nu acelaşi lucru se poate spune despre Ucraina. O putere agricolă cu o populaţie de 40 de milioane de locuitori, devastată de război, integrarea acestei ţări în UE se anunţă mult mai dificilă.
Prin urmare, Bruxelles-ul are în vedere un set de „clauze de salvgardare”, potrivit unor diplomaţi, menite să protejeze statele membre actuale atunci când aceste ţări vor adera la UE.
Se au în vedere, de exemplu, măsuri privind agricultorii din UE, considerate strategice de mai multe ţări, printre care Franţa şi Polonia. Au fost avansate mai multe ipoteze, dintre care una ar consta în excluderea Ucrainei dintr-o parte a Politicii Agricole Comune (PAC), potrivit unor diplomaţi de la Bruxelles.
Dar nimic nu garantează că acestea vor fi suficiente pentru a înclina balanţa. Fiecare nouă aderare trebuie acceptată de toate statele membre şi, mai ales, ratificată de parlamentele naţionale ale celor 27 de state membre sau prin referendum, ceea ce, în anumite ţări, se anunţă a fi deosebit de dificil.
„CAI TROIENI”
Având în vedere precedentul maghiar, mai multe state membre sunt îngrijorate şi de riscul blocării deciziilor de către un nou venit, ceea ce ar putea paraliza orice iniţiativă, chiar dacă aceasta este susţinută pe scară largă de o majoritate covârşitoare de ţări.
„Trebuie să ne asigurăm că nu lăsăm să intre cai troieni”, a declarat în luna august comisarul european pentru extindere, Marta Kos.„Astfel de măsuri sunt indispensabile, nu doar de dorit. Este esenţial să instaurăm încrederea şi unitatea în cadrul Uniunii noastre pentru a putea accepta noi membri”, a adăugat ea.
Ungaria condusă de Viktor Orban a blocat timp de trei ani mai multe măsuri în favoarea Ucrainei, folosindu-şi de fiecare dată dreptul de veto. Victoria lui Peter Magyar la alegerile din aprilie a schimbat situaţia, dar mai multe state membre doresc mecanisme de protecţie.
Limitarea dreptului de veto este un element „important” al mecanismului, a subliniat luni un diplomat la Bruxelles.
De asemenea, nu se pune problema ca o ţară să poată renunţa la statul de drept sau la valorile comune ale Europei. Şi în acest caz se au în vedere măsuri de protecţie, precum posibile sancţiuni, au indicat diplomaţii.
FOI DE PARCURS
Descurajate de propunerile anterioare care constau mai ales în a le face să aştepte înainte de o ipotetică aderare, ţările candidate insistă mai ales asupra obiectivelor de atins. „Pentru noi, este foarte important ca ţara noastră să adere la Uniunea Europeană cât mai repede posibil. Iar obiectivul nostru este o aderare deplină”, a reamintit luni prim-ministrul moldovean Vasile Tofan, aflat în vizită de lucru la Bruxelles.
Iar pentru a le ajuta să accepte aceste „clauze de salvgardare”, Comisia Europeană va sugera ca aceste ţări să adere la anumite politici europene, precum Erasmus sau programele de cercetare.
„Vom propune în curând foi de parcurs pentru ţările candidate cele mai avansate”, a promis, la jumătatea lunii septembrie, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Aceste patru ţări speră să adere la UE înainte de sfârşitul anului 2030, ba chiar încă din 2028 în cazul Muntenegrului.
