Produse alimentare și de igienă, cadre de mers, echipamente pentru reabilitarea fizică a vârstnicilor și persoanelor cu dizabilități vor fi oferite ca parte componentă a suportului din partea Uniunii Europene, pentru a reduce impactul negativ al pandemiei COVID-19 asupra grupurilor vulnerabile de populație din Republica Moldova. Primul lot de pachete cu produse alimentare și de igienă va fi oferit raionului Glodeni, iar celelalte loturi vor fi distribuite în scurt timp.

Totodată, cu suportul proiectului, 1.390 de pachete cu produse alimentare de primă necesitate și produse de igienă și protecție personală vor fi distribuite în raioanele Cahul, Glodeni și Strășeni, precum și în 10 localități din alte câteva raioane ale țării, ce vor fi identificate în curând.

Suportul este destinat pentru vârstnicii singuratici, familiile cu copii și persoanele cu dizabilități, care au fost afectate într-o măsură mai mare de pandemia COVID-19.

Odată cu pachetele alimentare, persoanele vulnerabile vor primi informații despre cum să se protejeze de infectarea cu virusul COVID-19, iar în locuri publice precum primării, magazine și oficii poștale din localitățile cu populație numeroasă din raioanele Cahul, Glodeni și Strășeni vor fi afișate mesaje de atenționare privind respectarea măsurilor de prevenire a răspândirii virusului.

Proiectul „Răspuns prompt la COVID-19: Soluții pentru nevoile urgente ale persoanelor vulnerabile din Republica Moldova” prevede procurarea și donarea echipamentelor de reabilitare fizică, ce vor fi instalate pe terenuri speciale la Centrele de plasament pentru persoane vârstnice și persoane cu dizabilități din municipiul Chișinău și comuna Cocieri, raionul Dubăsari.

Totodată, 100 de vârstnici din 10 localități din țară vor primi cadre de mers, pentru a-i ajuta să se deplaseze mai ușor în mod independent.

Valoarea totală a proiectului „Răspuns prompt la COVID-19: Soluții pentru nevoile urgente ale persoanelor vulnerabile din Republica Moldova” este de 60.000 de euro. Activitățile acestui proiect vor fi implementate până la 1 noiembrie 2021.

#persoane cu dizabilități #suport din partea UE #varstnici

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.