Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

UE, tot mai aproape de a accepta o taxă vamală de 10% în discuțiile cu SUA

20 Iun. 2025, 07:11
 // Categoria: În Lume // Autor:  Redacția Realitatea
20 Iun. 2025, 07:11 // În Lume //  Redacția Realitatea

Oficialii europeni devin tot mai conştienţi că un tarif reciproc de 10% va fi punctul de plecare inevitabil într-un posibil acord comercial cu Statele Unite, potrivit unor cinci surse familiare cu negocierile.

În pofida presiunilor UE pentru un nivel mai scăzut al tarifelor, administraţia Trump pare hotărâtă să nu coboare sub acest prag, mai ales după ce noile tarife au început să genereze venituri semnificative la bugetul american.

„Este o chestiune rigidă. Presăm în continuare, dar acum ei chiar încasează bani,” a declarat un oficial UE, sub protecţia anonimatului.

În aprilie, Trump a impus tarife de 50% la oţel şi aluminiu, 25% la automobile şi ameninţă cu majorări similare pentru produse farmaceutice, semiconductori şi camioane.

De la 9 iulie, tarifele reciproce pentru majoritatea bunurilor ar putea creşte de la 10% la 50%, dacă nu se ajunge la un acord.

Industria auto europeană este printre cele mai afectate: Mercedes a retras estimările financiare, Stellantis şi Volvo au suspendat proiecţiile pentru următorii doi ani. Un director din sectorul auto a declarat că ”producătorii premium pot suporta un tarif de 10%, dar pentru cei din producţia de masă va fi mult mai greu.”

Totuşi, unii din industrie înclină spre compromis. Producătorii de băuturi alcoolice, de exemplu, ar prefera un acord cu tarif de 10% decât incertitudinea prelungită.

”Poate fi 0, poate fi 10%. Dacă e aplicat bilateral, e gestionabil. Nu va distruge afacerile,” a spus Rob van Gils, CEO al Hammerer Aluminium Industries din Austria.

Comisia Europeană rămâne oficial împotriva unui tarif de bază de două cifre, dar unele surse din industrie spun că acceptarea acestuia ar putea oferi un avantaj în negocierile pe domenii sensibile, precum produsele farmaceutice sau reglementările privind sustenabilitatea. Cu un excedent comercial anual de 236 miliarde de dolari faţă de SUA, UE are mai mult de pierdut decât Marea Britanie, care a încheiat în mai un acord limitat, care păstrează tariful de 10% la exporturi.

Trump insistă că UE nu oferă ”o înţelegere corectă” şi urmăreşte includerea în acord şi a altor teme sensibile, precum taxele digitale, standardele alimentare şi vânzările de gaze naturale lichefiate.

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!