Cafeaua poate interacționa cu anumite medicamente, de aceea este bine să știți care sunt acestea pentru a evita anumite reacții adverse.

1. Medicamente pentru răceală și gripă
Cofeina este un stimulent, ceea ce înseamnă că accelerează sistemul nervos central. Pseudoefedrina, un decongestionant găsit în remediile pentru răceală și gripă, cum ar fi Sudafed, este, de asemenea, un stimulent. Atunci când sunt luate împreună, efectele pot fi amplificate, putând duce la stări de nervozitate sau agitație, dureri de cap, ritm cardiac accelerat și insomnie.

Multe medicamente pentru răceală conțin deja cofeină adăugată, crescând și mai mult aceste riscuri. Unele studii sugerează, de asemenea, că cofeina asociată cu pseudoefedrina poate crește glicemia și temperatura corpului.

Efectele stimulente sunt, de asemenea, un motiv de îngrijorare atunci când se combină cafeina cu medicamente ADHD, cum ar fi amfetaminele, sau cu medicamente pentru astm, cum ar fi teofilina, care are o structură chimică similară cu cafeina. Utilizarea lor împreună poate crește riscul de efecte secundare, cum ar fi bătăile rapide ale inimii și perturbarea somnului.

2. Medicamente pentru tiroidă
Levotiroxina, tratamentul standard pentru o tiroidă subactivă, poate fi afectat de cafeaua de dimineață. Concret, cafea prea devreme după administrarea levotiroxinei poate reduce absorbția acesteia cu până la 50%.

Dacă absorbția este afectată, simptomele hipotiroidismului, inclusiv oboseala, creșterea în greutate și constipația, pot reveni, chiar dacă luați medicamentul corect.

3. Antidepresive și antipsihotice
Interacțiunea dintre cafeină și medicamentele pentru sănătatea mintală poate fi mai complexă.

Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI), cum ar fi sertralina și citalopramul, sunt un tip de medicamente antidepresive utilizate pe scară largă pentru a trata depresia, anxietatea și alte afecțiuni psihiatrice. Studiile de laborator sugerează că cafeina se poate lega de aceste medicamente în stomac, reducând absorbția și potențial făcându-le mai puțin eficiente.

Antidepresivele triciclice (TCA), cum ar fi amitriptilina și imipramina, sunt o clasă de antidepresive mai vechi care acționează prin afectarea nivelurilor de neurotransmițători din creier.

4. Analgezice
Unele analgezice fără prescripție medicală, cum ar fi cele care conțin aspirină sau paracetamol, includ adaos de cafeină. Cafeaua poate accelera rapiditatea cu care aceste medicamente sunt absorbite prin accelerarea vitezei cu care stomacul se golește și făcând stomacul mai acid, ceea ce îmbunătățește absorbția pentru unele medicamente, cum ar fi aspirina.

Deși acest lucru poate ajuta analgezicele să acționeze mai rapid, ar putea, de asemenea, să crească riscul de efecte secundare, cum ar fi iritarea sau sângerarea stomacului, în special atunci când sunt combinate cu alte surse de cofeină. Deși nu au fost raportate cazuri grave, se recomandă totuși prudență.

5. Medicamente pentru inimă
Cofeina poate crește temporar tensiunea arterială și ritmul cardiac, durând de obicei trei-patru ore după consum. Pentru persoanele care iau medicamente pentru tensiunea arterială sau medicamente care controlează ritmurile cardiace neregulate (aritmii), acest lucru poate contracara efectele dorite ale medicamentelor.

Acest lucru nu înseamnă că persoanele cu afecțiuni cardiace trebuie să evite complet cafeaua, dar ar trebui să monitorizeze modul în care aceasta le afectează simptomele și să ia în considerare limitarea consumului sau trecerea la cafea decofeinizată, dacă este necesar.

#cafea #medicamente #simptome

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.