Comisia Europeană a anunțat miercuri, 15 martie, că 26 de proiecte din 12 state membre (Estonia, Franța, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Polonia, România, Spania, Suedia și Țările de Jos) au fost selectate pentru finanțare în vederea instalării de infrastructuri pentru combustibili alternativi de-a lungul rețelei transeuropene de transport (TEN-T). Acestea vor primi subvenții integrale din partea UE în valoare de aproape 189 milioane de euro în cadrul Mecanismului pentru infrastructurile de combustibili alternativi (AFIF).

„Cererile de finanțare AFIF continuă să se înmulțească, ilustrând angajamentul industriei transporturilor pentru tranziția către soluții durabile. Investiția noastră de 189 milioane de euro se va traduce în aproximativ 2 000 de puncte de încărcare, plus aproximativ 63 de stații de realimentare cu hidrogen. Patru proiecte vor sprijini electrificarea serviciilor de asistență la sol în aeroporturi, de exemplu prin electrificarea echipamentelor de asistență la sol și instalarea infrastructurii de reîncărcare pentru vehiculele de serviciu”, a declarat comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean.

„UE continuă să sprijine proiectele care au ca scop stimularea trecerii la forme de transport mai puțin poluante. Astfel de proiecte contribuie la realizarea obiectivelor climatice ale Uniunii, precum și la stimularea creșterii economice și la stimularea creării de locuri de muncă”, a declarat, la rândul său, directorul interimar al Agenției Executive Europene pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA), Paloma Aba Garrote.

România va primi peste 16 milioane de euro de la UE pentru două proiecte dezvoltate de OMV Petrom și KMG Rompetrol privind instalarea a 432 de stații de încărcare pentru mașinile electrice de-a lungul rețelei TEN-T de pe teritoriul țării, al Ungariei și Slovaciei.

Proiectul OMV Petrom va fi subvenționat cu 15.180.000 euro și urmărește introducerea a 408 puncte de reîncărcare de 150 kW în 98 de locații existente de-a lungul rețelei rutiere TEN-T din România, Ungaria și Slovacia, dedicate vehiculelor utilitare ușoare. Fiecare stație de reîncărcare va fi echipată cu o conexiune la rețea de minimum 600 kVA.

Proiectul KMG Rompetrol va fi subvenționat cu 1.080.000 euro și vizează instalarea a 24 de puncte de reîncărcare cu o putere minimă de 150 kW și 12 conexiuni la rețea cu o putere minimă de 600kVA, distribuite în 12 locații situate de-a lungul rețelei rutiere TEN-T din România (autostrada A1 în apropierea graniței cu Ungaria).

Sprijinul de aproape 189 milioane de euro este cuplat cu un împrumut sau o linie de investiții din partea unei instituții financiare. Proiectele variază de la instalarea de stații de reîncărcare electrică de-a lungul rețelei rutiere europene TEN-T până la instalarea de stații de realimentare cu hidrogen pentru autoturisme, camioane și autobuze și electrificarea serviciilor de asistență la sol în aeroporturi. Cererea de propuneri rămâne deschisă, cu alte date limită la intervale regulate. Următoarea dată-limită este 13 aprilie 2023.

#masini electrice #statii #UE

Absolvenții din stânga Nistrului, pe lângă diplome eliberate de autoritățile separatiste, mai primesc și documente eliberate de autoritățile ruse. Cum ajunge acestea în regiunea transnistreană nu este clar.

Pretinsul vicepremier al regiunii a declarat presei locale că actele de studii de model rusesc se emit tinerilor care au absolvit în acest an școlile din regiune, inclusiv treapta gimnazială. Presa locală afirmă că 142 de instituții din stânga Nistrului sunt acreditate de Moscova și incluse în registrul Rosobrnadzor – autoritate care se ocupă de monitorizarea domeniului educației și științei în Rusia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit publicației „Zona de Securitate”, Vadim Krasnoselski a declarat anterior că diplomele au fost tipărite de întreprinderea rusă Gosznak.

„După ce am menționat și anterior, pe teritoriul Republicii Moldova pot produce efecte juridice doar actele de studii emise sau echivalate în conformitate cu prevederile cadrului normativ național și cu tratatele internaționale la care Republica Moldova a aderat.

Procedura de recunoaștere și de echivalare a diplomelor de studii obținute în alte state, precum și cea de evaluare și validare a calificărilor acordate în unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului și mun. Bender, se realizează în parametrii aprobați de Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova și subdiviziunile sale competente, precum și în conformitate cu cerințele legislației în vigoare.

Restabilirea spațiului educațional unic reprezintă un obiectiv strategic care vizează încadrarea tuturor instituțiilor de învățământ din regiune în programele și cerințele de studii conforme exigențelor legislației naționale în vigoare”, a transmis Biroul Politici pentru Reintegrare, solicitat de redacția Realitatea.

Conform informațiilor publicate de presa locală din regiunea transnistreană, în anul 2025-2026, circa 4000 de elevi au absolvit clasa IX-a, iar peste 2000 – clasa XI-a.

#absolventi #Biroul de Reintegrare #diplome #Rusia #Transnistria