Curs valutar
  • EUR
    20.1538
    -0.0635%
  • USD
    18.3383
    0.1134%
  • RUB
    0.2221
    0.2701%
  • RON
    3.7684
    -0.0398%
  • UAH
    0.4046
    0.3955%

Toate știrile

18 noiembrie 2026

UE vrea să interzică tranzacțiile cu criptomonede rusești pentru a opri finanțarea războiului

10 Feb. 2026, 22:35
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ana Panaguța
10 Feb. 2026, 22:35 // În Lume //  Ana Panaguța

UE vrea să interzică toate tranzacțiile cu criptomonede cu entități din Rusia, pentru a împiedica evitarea sancțiunilor prin active digitale, potrivit unei propuneri a Comisiei Europene analizate de FT, scrie antena3.ro.

Bruxelles-ul afirmă că astfel de entități sunt folosite pentru a facilita comerțul cu bunuri utilizate în războiul Kremlinului împotriva Ucrainei.

„Prin urmare, orice altă includere în listă a furnizorilor individuali de servicii de criptomonede este probabil să ducă la crearea unor noi furnizori pentru a eluda aceste listări”, se arată într-un document intern al Comisiei care enumeră sancțiunile propuse pentru capitalele UE.

„Pentru a se asigura că sancțiunile își ating efectul dorit, [UE] interzice interacțiunea cu orice furnizor de servicii de criptomonede sau utilizarea oricărei platforme care permite transferul și schimbul de criptomonede stabilite în Rusia”, adaugă acesta.

De asemenea, Bruxelles-ul a propus o interdicție privind exportul anumitor bunuri cu dublă utilizare către Kârgâzstan, susținând că firmele din Kârgâzstan au vândut bunuri interzise către Rusia, cum ar fi mașini-unelte și electronice utilizate în arme și drone.

Interdicții privind exporturile în Kârgâzstan

Această interdicție ar fi prima utilizare a puterilor anti-eludare, care sunt în centrul celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al UE de la invazia Rusiei în Ucraina.

„Importurile de articole comune prioritare din UE către Kârgâzstan au crescut cu aproape 800% de la începutul războiului, în timp ce exporturile din țară către Rusia sunt cu 1.200% mai mari”, se arată în document, adăugând că continuarea comerțului „demonstrează un risc continuu și deosebit de ridicat de eludare”.

Impunerea noilor măsuri necesită sprijinul unanim al statelor membre. Trei dintre cele 27 de țări ale blocului comunitar și-au exprimat îndoielile, potrivit a trei diplomați informați despre discuții.

Comisia planificase inițial ca pachetul să fie convenit înainte de a patra aniversare a invaziei Moscovei, pe 24 februarie.

Emisarul UE pentru sancțiuni, David O’Sullivan, urmează să călătorească în Kârgâzstan la sfârșitul acestei luni pentru a discuta preocupările UE legate de eludare.

„În ciuda multiplelor solicitări și angajamente, Republica Kârgâzstan nu a adoptat sau aplicat măsuri suficiente”, se arată în documentul Comisiei.

De asemenea, tot în contextul discuțiilor privind sancțiunile, Grecia și Malta se opun propunerii Comisiei Europene de a înlocui actualul plafon impus la prețul petrolul rusesc cu o interdicție totală asupra serviciilor de transport maritime ale Rusiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

18 Nov. 2026, 11:26
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
18 Nov. 2026, 11:26 // Slider //  Realitatea.md

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) i-a înmânat ambasadorului Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, o notă de protest în legătură cu incidentele provocate de dronele care au survolat sau au ajuns pe teritoriul țării noastre, în ziua de 17 noiembrie. Chișinăul cere Moscovei să înceteze astfel de acțiuni și să respecte spațiul aerian și frontierele Republicii Moldova.

„Ministerul Afacerilor Externe condamnă ferm aceste acțiuni, care încalcă suveranitatea Republicii Moldova și pun în pericol viața și siguranța oamenilor”, se arată în poziția instituției.

La ieșirea de la sediul MAE, Oleg Ozerov a declarat că partea rusă nu a primit dovezi care să demonstreze că dronele sunt de proveniență rusească și a cerut o investigație comună. Diplomatul a ironizat acuzațiile, afirmând că Rusia nu a fost învinuită, deocamdată, și de producerea cutremurului.

„Primul lucru pe care vreau să-l spun este că nimeni nu a demonstrat până acum, în primul rând, că acestea sunt drone rusești și, în al doilea rând, că au apărut intenționat pe teritoriul Republicii Moldova. (…) E bine că încă nu am fost acuzați și de cutremur, că ar fi tot din vina Rusiei”, a declarat Ozerov.

Ambasadorul rus a susținut că autoritățile de la Chișinău ar trebui să prezinte date despre traseul aparatelor de zbor, numerele de serie și misiunile de zbor înregistrate în microcipurile acestora. Totodată, a reiterat propunerea Moscovei de a crea o comisie comună care să investigheze incidentele. Ozerov a sugerat că dronele ar putea avea legătură cu o presupusă provocare a serviciilor speciale ucrainene, fără a prezenta dovezi în acest sens.

 

El a respins acuzațiile la adresa Federației Ruse și a afirmat că Moscova nu ar urmări deteriorarea relațiilor cu Republica Moldova. Ozerov a mai afirmat că dronele de tip Geran-2 au la bază modelul iranian Shahed-136 și că aparate similare ar fi produse inclusiv de Statele Unite.

”Dacă vorbiți despre Geran-2, aceasta este produsă acum și de americani, fiind un analog al Shahed-136. Acestea zboară cu miile deasupra Orientului Mijlociu. De unde știți că este una rusească?”, a declarat ambasadorul.

Întrebat dacă Rusia și-ar cere scuze în cazul în care s-ar demonstra că dronele îi aparțin, ambasadorul a insistat că mai întâi trebuie prezentate dovezile și desfășurată o investigație comună.

Șapte drone au survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova, marți, 17 noiembrie. Cinci dintre acestea au avut impact la sol în apropierea localităților Cheltuitori, Pohorniceni, Pogrebeni, Cuhureștii de Jos și Băxani. Un posibil al șaselea impact a fost semnalat în raionul Ocnița, în timp ce un alt aparat de zbor a dispărut de pe sistemele de monitorizare în apropierea orașului Leova, în direcția frontierei de stat.

Totodată, fragmentele unui aparat de zbor neidentificat au fost depistate în seara zilei de 17 noiembrie, în apropierea frontierei moldo-ucrainene, în zona localității Naslavcea, raionul Ocnița. Resturile au fost găsite la aproximativ 50 de metri de linia frontierei de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!