UE vrea să interzică toate tranzacțiile cu criptomonede cu entități din Rusia, pentru a împiedica evitarea sancțiunilor prin active digitale, potrivit unei propuneri a Comisiei Europene analizate de FT, scrie antena3.ro.

Bruxelles-ul afirmă că astfel de entități sunt folosite pentru a facilita comerțul cu bunuri utilizate în războiul Kremlinului împotriva Ucrainei.

„Prin urmare, orice altă includere în listă a furnizorilor individuali de servicii de criptomonede este probabil să ducă la crearea unor noi furnizori pentru a eluda aceste listări”, se arată într-un document intern al Comisiei care enumeră sancțiunile propuse pentru capitalele UE.

„Pentru a se asigura că sancțiunile își ating efectul dorit, [UE] interzice interacțiunea cu orice furnizor de servicii de criptomonede sau utilizarea oricărei platforme care permite transferul și schimbul de criptomonede stabilite în Rusia”, adaugă acesta.

De asemenea, Bruxelles-ul a propus o interdicție privind exportul anumitor bunuri cu dublă utilizare către Kârgâzstan, susținând că firmele din Kârgâzstan au vândut bunuri interzise către Rusia, cum ar fi mașini-unelte și electronice utilizate în arme și drone.

Această interdicție ar fi prima utilizare a puterilor anti-eludare, care sunt în centrul celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al UE de la invazia Rusiei în Ucraina.

„Importurile de articole comune prioritare din UE către Kârgâzstan au crescut cu aproape 800% de la începutul războiului, în timp ce exporturile din țară către Rusia sunt cu 1.200% mai mari”, se arată în document, adăugând că continuarea comerțului „demonstrează un risc continuu și deosebit de ridicat de eludare”.

Impunerea noilor măsuri necesită sprijinul unanim al statelor membre. Trei dintre cele 27 de țări ale blocului comunitar și-au exprimat îndoielile, potrivit a trei diplomați informați despre discuții.

Comisia planificase inițial ca pachetul să fie convenit înainte de a patra aniversare a invaziei Moscovei, pe 24 februarie.

Emisarul UE pentru sancțiuni, David O’Sullivan, urmează să călătorească în Kârgâzstan la sfârșitul acestei luni pentru a discuta preocupările UE legate de eludare.

„În ciuda multiplelor solicitări și angajamente, Republica Kârgâzstan nu a adoptat sau aplicat măsuri suficiente”, se arată în documentul Comisiei.

De asemenea, tot în contextul discuțiilor privind sancțiunile, Grecia și Malta se opun propunerii Comisiei Europene de a înlocui actualul plafon impus la prețul petrolul rusesc cu o interdicție totală asupra serviciilor de transport maritime ale Rusiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criptomonede #Rusia #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.