Arbitrii acordă din ce în ce mai multe minute de prelungire pentru a evita tragerile de timp, dar UEFA nu va folosi aceste reguli „absurde” în competițiile pe care le organizează. Fără meciuri de peste 100 de minute în competițiile europene, spune UEFA.

Zvonimir Boban, care ocupă poziția de „șef al fotbalului” în cadrul UEFA, nu este de acord cu FIFA, care le cere arbitrilor să țină cont de toate momentele în care jocul este oprit (sărbătorirea golurilor, schimbări, accidentări) atunci când stabilesc cu câte minute vor fi prelungite reprizele.

Astfel, la Cupa Mondială din Qatar (dar și la cea feminină), multe meciuri au depășit în total 100 de minute, iar jucătorii s-au plâns spunând că volumul de muncă va crește într-un program deja încărcat.

„Este absolut absurd. În ceea ce privește bunăstarea jucătorilor, este un fel de tragedie, deoarece adăugăm aproape 12, 13, 14 minute.

Când joci 60, 65 de minute – pot vorbi din experiența mea, mai ales ca mijlocaș – când obosești, sunt ultimele 30 de minute de joc. Și apoi vine cineva și mai adaugă încă 15 minute.

Vor fi în jur de 500 de minute în plus la finalul unui sezon, ceea ce înseamnă 5-6 partide. E prea mult, numărul accidentărilor va crește.

Am criticat de atâtea ori programul încărcat, numărul mare de meciuri. Nu ascultăm jucătorii și antrenorii… Este o nebunie. Este prea mult, așa că nu vom face acest lucru. Orientările noastre sunt diferite” – Zvonimir Boban, fost jucător al echipelor Dinamo Zagreb și AC Milan.

Roberto Rosetti, șeful arbitrilor UEFA, l-a susținut pe Boban și a declarat că UEFA a lucrat timp de cinci ani pentru a crește timpul în care mingea se află în joc.

„Există ceva mai important decât precizia timpului suplimentar. De ce le place atât de mult oamenilor Liga Campionilor? Pentru că este intensă, este fantastică, jucătorii nu se opresc niciodată. Le spunem arbitrilor noștri să accelereze reluarea jocului în loc să se concentreze pe timpul de întrerupere” – Roberto Rosetti.

#durata #FIFA #fotbal #meciuri #UEFA

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, pune protestele recente din regiunea transnistreană în contextul alegerilor din Federația Rusă. Declarația a fost făcută în cadrul unei discuții cu jurnaliștii, la Parlament.

„Eu, sincer, le leg în contextul alegerilor, așa-numitele alegeri din Federația Rusă, care încep mâine și până duminică”, a declarat Igor Grosu.

Potrivit șefului Legislativului, protestele ar putea fi legate de încercarea administrației de facto de la Tiraspol de a demonstra că este activă și preocupată de situația din regiune.

„Așa-numitele autorități, probabil, trebuie să arate un pic de bravadă, să fie active, da, nu sunt indiferente și așa mai departe”, a spus Grosu.

În același timp, președintele Parlamentului susține că protestele nu afectează procesul de reintegrare a țării: „În rest, procesul de reintegrare merge, este ireversibil și deciziile au fost corecte”.

Mai multe proteste au avut loc, în această săptămână, la Bender. Oamenii au venit cu pancarte pe care scrie „Nu genocidului poporului transnistrean”, „Transnistria este un stat autosuficient” și „Operațiunea de menținere a păcii pe Nistru trebuie să continue”. Manifestanții se opun măsurilor economice aplicate de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova companiilor din regiune. Aceștia susțin că întreprinderile din stânga Nistrului ar fi pierdut aproximativ 32 de milioane de dolari în ultimii trei ani din cauza taxelor vamale aplicate de Chișinău.

Rusia va organiza începând de vineri, 18 septembrie, timp de trei zile, alegeri legislative. Alegerile parlamentare vor fi primele de la lansarea ofensivei ruse în februarie 2022 și abia al doilea scrutin la nivel național după alegerile prezidențiale din 2024, în urma cărora Vladimir Putin a fost reales.