Ukrenergo investighează întreruperile masive de curent în Ucraina pe 30 mai. Vom avea și noi un răspuns?

Ukrenergo a lansat o investigație privind întreruperile masive de curent în Ucraina pe 30 mai. Cauza exactă a incidentului nu a fost încă stabilită, anunță compania. Potrivit datelor preliminare, în jurul orei 13:00 în Ucraina, mai multe linii principale de înaltă tensiune au fost oprite. Prin urmare, automatizarea a funcționat. Acum inginerii energetici promit că vor restabili electricitatea în următoarele ore. De această situație a fost afectată și Republica Moldova.

„A început o anchetă privind cauzele incidentului. Separat, subliniem că întreruperile s-au produs din motive tehnice și nu au legătură cu o lipsă de curent în sistemul energetic”, se arată în comunicat.

Pane de curent au avut loc în toată Ucraina, potrivit Telegram DTEK (este cea mai mare companie privată de energie din țară). Motivul în cadrul DTEK a fost numit funcționarea automatizării la instalațiile electrice din cauza scăderii frecvenței în sistemul de alimentare.

ULTIMA ORĂ! Pană de curent în mai multe regiuni ale țării

Ministerul Energiei, despre pana de curent: Moldelectrica lucrează la reconectarea treptată a sistemului

Angajații Ukrenergo investighează de ce frecvența a scăzut. Începând cu ora 14:32, operatorul a permis restabilirea alimentării.

Sunt raportate întreruperi de curent în mai multe regiuni ucrainene. La Kiev au fost înregistrate probleme cu electricitatea în districtele Shevchenkovsky, Solomensky, Svyatoshinsky, Goloseevsky, Obolonsky, Darnitsky. Lumina a fost stinsă și în regiunea Harkov, parțial în regiunea Dnipropetrovsk, precum și în Poltava și Odesa (în aceasta din urmă se raportează un accident pe linia electrică), transmite Suspilna.

Rusia lovește infrastructura energetică a Ucrainei din octombrie 2022. Președintele rus, Vladimir Putin, a calificat asta ca un răspuns la explozia de pe podul din Crimeea. Autoritățile ruse consideră că atacul terorist a fost organizat de serviciile speciale ucrainene. Kievul, comentând incidentul, a spus că explozia a fost „doar începutul”, iar „tot ce e construit ilegal trebuie distrus”. Cât despre explozia propriu-zisă, președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a spus că țara „cu siguranță nu a comandat acest lucru”.

Din noaptea de 30 mai și în timpul zilei, a fost anunțată o alertă de raid aerian în mai multe regiuni ucrainene, inclusiv Harkov, Kirovohrad, Cherkassy, Kiev, Chernihiv, Nikolaev, Jytomyr, Chernihiv, Zaporozhye, Dnepropetrovsk, Poltava, Sumy regiuni. La Kiev s-au auzit explozii pentru a treia noapte consecutiv. Atacurile asupra infrastructurii energetice duc la întreruperi de curent și de căldură. În special, la începutul lunii mai, ca urmare a „o altă lovitură masivă”, o parte din locuitorii regiunilor Dnepropetrovsk și Herson au rămas fără electricitate, a informat ministrul ucrainean al Energiei, Herman Galușcenko. Potrivit șefului Ukrenergo, Vladimir Kudrytsky, sistemul energetic al țării a pierdut aproximativ 40-50% din capacitatea sa.

Podoleak, despre atacul matinal asupra Moscovei: Dronele vor să se întoarcă „acasă”

#motiv #pana de curent #Republica Moldova #Ucraina

Joi, 23 octombrie curent, la Comrat, a avut loc o întâlnire despre care presa a scris timp de câteva ore doar cu trimitere la „surse proprii”. Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Dmitri Constantinov, a dezvăluit într-un interviu exclusiv pentru rupor.md detalii despre discuția avută cu șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Moldovei, Alexandru Musteață: cine și ce s-a discutat de fapt, de ce tema bașcanului a devenit un nod juridic și de unde au apărut zvonurile privind „influența lui Șor” asupra deputaților.

Principalul subiect al întrevederii nu a fost vizita șefului serviciilor speciale, ci dacă va fi relansat dialogul politic dintre Chișinău și autonomie.

Potrivit lui Dmitri Constantinov, Șeful SIS nu a anunțat despre vizita sa.

„Au venit fără avertizare. Domnul Musteață s-a interesat de starea de spirit a oamenilor, de ce gândesc deputații după alegeri și, în primul rând, când vor avea loc alegerile pentru Adunarea Populară. A întrebat și despre grupul de lucru care a activat din 2015”, a povestit Constantinov.

Șeful Adunării Populare a Găgăuziei a precizat că este vorba despre un grup de lucru interparlamentar, din care fac parte atât deputați ai Parlamentului Republicii Moldova, cât și aleși ai Adunării Populare, și a făcut trimitere la informațiile publicate pe site-ul oficial al APG.

Tot pe 23 octombrie, pe pagina online a Adunării Populare a fost publicată Dispoziția nr. 14, prin care este aprobată componența reprezentanților Găgăuziei în grupul de lucru pentru asigurarea funcționalității unității teritoriale autonome Găgăuzia.

Conform documentului, în grup au fost incluși membrii permanenți:cNicolae Ormanji (copreședinte), Serghei Zahari, Alexandr Diulgher, Demian Karaseni, Vladimir Cîssa, Nicolae Raia, Ivan Dimitroglo. Iar ca membri supleanți au fost desemnați: Dmitri Manastîrlî și Valeriu Manastîrlî.

Grupul de lucru a fost creat cu scopul de a îmbunătăți colaborarea dintre Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Populară a Găgăuziei, în conformitate cu normele constituționale și legislația privind statutul special al autonomiei, se menționează în comunicatul APG.

Președintele Adunării Populare a declarat că „anterior, activitatea grupului de lucru a fost suspendată, deoarece nu s-a reușit găsirea unui limbaj comun. Acum, după formarea noului Parlament, sperăm că dialogul va fi reluat. Fără dialog, nici Chișinăului, nici Comratului nu le va fi mai bine”, a subliniat Constantinov.

El a comentat și situația politică din regiune. El a menționat că alegerile pentru Adunarea Populară ar putea avea loc nu mai devreme de martie 2026, deoarece decizia privind formarea noii Comisii Electorale Centrale este așteptată pe 26 noiembrie la Curtea Supremă de Justiție.

„Așteptăm hotărârea instanței. Fără alegerea unui nou CEC, organizarea alegerilor este imposibilă. Dacă situația se deblochează, scrutinul ar putea avea loc peste aproximativ trei luni, la începutul lunii martie”, a declarat el.

În ceea ce privește Comitetul Executiv, rămas fără bașcan, președintele Adunării Populare a explicat că „potrivit legii, atribuțiile sunt exercitate automat de prim-adjunct. După 60 de zile de absență a bașcanului, suntem obligați să solicităm confirmarea oficială a statutului său. Doar după o decizie a Curții de Apel se poate vorbi despre organizarea unor noi alegeri pentru funcția de bașcan”, a precizat el.

Întrebat de rupor.md dacă în cadrul întâlnirii cu reprezentanții SIS s-a discutat despre posibile legături ale deputaților Adunării Populare cu Ilan Șor și despre situația postului public de televiziune GRT, Dmitri Constantinov a declarat că nu s-a discutat pe această temă.

„Acest subiect nu a fost abordat. Nu avem contacte cu domnul Șor. Subiectul GRT a fost menționat doar în treacăt. Mi s-a spus: uitați-vă, sunteți fondatorul GRT, acolo sunt multe amenzi și nici nu observați că se cheltuiesc bani publici. Le-am explicat că am primit recent o scrisoare de la Consiliul Audiovizualului și am transmis-o, conform legii, comisiei competente. Când se va clarifica situația, vinovații vor fi sancționați. Eu sunt pentru ca cei vinovați să răspundă.”

Constantinov și-a exprimat speranța că dialogul cu autoritățile centrale ale Republicii Moldova va fi reluat prin intermediul grupului de lucru și al noului Parlament, în care sunt reprezentați și deputați găgăuzi.