Deputatul Partidului „ȘOR”, Denis Ulanov, l-a pus în dificultate pe procurorul general interimar, după ce a explicat în detalii ce s-a întâmplat cu adevărat la Banca de Economii și cum au dispărut cele 13 miliarde de lei din rezervele Băncii Naționale. El a atras atenția că subiectul acestui dosar penal sunt anume garanțiile acordate de stat, nu creditele acordate de BNM de-a lungul anilor.

„În dosarul penal despre frauda bancară, prejudiciul, așa cum a fost stabilit el de procurori, înseamnă nu creditele neperformante, care nu au fost returnate la timp sau deloc. Paguba se referă la creditul acordat de Banca Națională, urmate de garanțiile de stat, iar apoi decizia Guvernului Filip, în 2015, de a pune această povară pe umerii bugetului de stat. În 27 noiembrie 2014 a fost o emisie monetară, s-au tipărit bani, după aceea, în martie 2015, a fost acordată a doua tranșă a creditului de urgență. Iar aceste credite de urgență, adică banii oferiți băncii pentru creșterea lichidităților, cum a spus domnul Drăguțanu în cadrul conferinței din 1 decembrie 2014, erau gestionați de BNM și de Comitetul pentru Stabilitate Financiară, din care făceau parte prim-ministrul Leancă, ministrul Finanțelor, directorul CNA și alții”, a menționat Ulanov.

Potrivit lui, anume aceste persoane, prin propriile decizii și semnături, decideau ce se întâmplă mai departe cu acest credit de urgență.

„Totul arăta frumos, însă, în realitate s-a dovedit a fi o escrocherie de proporții, pentru care încercați acum să învinuiți cu totul alte persoane. Nici Ilan Șor, nici Marina Tauber nu au nimic cu banii statului care au fost acordați și distribuiți prin deciziile Guvernului, miniștrilor, guvernatorul BNM și cei din subordinea lor. În legătură cu aceste persoane aveți bănuieli rezonabile?”, a întrebat deputatul, însă procurorul Robu a evitat să ofere un răspuns.

Denis Ulanov a mai precizat că însuși guvernatorul BNM de atunci, Dorin Drăguțanu, a confirmat acest lucru, în cadrul unei conferințe de presă, pe 1 decembrie 2014.

„Într-o singură zi, pe 27 noiembrie, au avut loc un șir de evenimente: hotărârea Curții Supreme de Justiție privind întoarcerea pachetului de control statului, decizia Consiliului Concurenței cu privire la ajutorul de stat, a fost instituită administrare specială la bancă, iar a patra decizie consta în înlăturarea acționarilor din sfera de luare a deciziilor cu privire la activitatea băncii. Tot ce a avut loc după aceea, s-a făcut la decizia funcționarilor de stat. Solicitarea banilor, distribuirea și destinația lor. Este vorba de acele 13 miliarde de lei. Înainte de asta, Guvernul Leancă și-a asumat în două rânduri răspunderea pentru a putea întreprinde aceste acțiuni și a adaptat legislația în așa fel încât care le-ar fi permis să nu întâmpine piedici. De ce a fost nevoie să acorde bani unor bănci, pentru a le crește volumul de lichidități și să anunțe societatea că acestea vor continua să activeze, iar apoi să desființeze băncile, iar banii să-i distribuie, iar după aceea, să pună totul pe umerii acționarilor și a altor persoane care nu au nimic în comun cu modul în care s-au distribuit acești bani?”, a întrebat Ulanov.

În altă ordine de idei, deputatul Partidului „ȘOR” l-a întrebat pe procurorul general interimar de ce până acum nu există dosare penale pe numele persoanelor care au luat credite de la BEM și nu le-au mai întors. Și aici, șeful Procuraturii a fost evaziv în răspunsul său.

„Procuratura Generală și Procuratura Anticorupție are tone de hârtii de la Banca de Economii, din 2014, când pachetul de control se afla în la acționarii privați. Declarațiile depuse la Procuratură și materialele cu privire la creditele neperformante, acordate de Banca de Economii, sunt fără număr. Eu am auzit însă doar despre dosarul penal pe numele lui Gacichevici, care se află pe rol de cinci sau șase ani, de un dosar penal pe o companie care a luat un credit pentru a procura un hotel, precum și unul pe numele unui casier din BEM, care a luat nu știu câți bani. Și cam atât. Când veți înainta învinuiri, la modul practic, sutelor de companii, persoanelor fizice, beneficiarilor, directorilor, celor care au organizat acordarea acestor credite, persoanelor interpuse, pentru faptul că au adus BEM în prag de faliment cu mult înainte ca acolo să vină acționarii privați? Iar apoi, aceste miliarde a fost acoperite cu creditele de urgență. Nu a fost deschis nici un dosar pe numele celor care au scos cu vagoanele banii din BEM”, a mai spus Denis Ulanov.

#Denis Ulanov #Partidul Șor #Procuratura

Ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting, consideră că Rusia și președintele Vladimir Putin reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității Regatului Unit și avertizează că Marea Britanie se confruntă cu cel mai mare risc de război din timpul vieții sale, scrie adevărul.ro.

Declarațiile au fost făcute înaintea conferinței Partidului Laburist, care începe duminică, 27 septembrie la Liverpool, pe fondul planurilor Londrei de a majora semnificativ cheltuielile pentru apărare, în contextul în care securitatea și capacitatea de apărare ocupă un loc tot mai important în discursul autorităților britanice.

„Fără nicio urmă de îndoială, cea mai mare amenințare la adresa Marii Britanii o reprezintă Rusia și președintele Putin”, a declarat Streeting pentru „The Sun on Sunday”, notează Agerpres.

Ministrul britanic și-a argumentat poziția prin războiul aflat în desfășurare pe continentul european și „ambițiile imperialiste” ale lui Vladimir Putin. În opinia sa, Rusia testează în mod constant capacitățile de apărare ale Marii Britanii și NATO, dar și soliditatea alianțelor occidentale.

„Avem un război pe continentul nostru. Avem un președinte rus cu ambiții imperialiste, care pune constant la încercare capacitățile de apărare ale Marii Britanii și ale NATO, precum și soliditatea alianțelor noastre. Prin urmare, realitatea care ne dă de gândit este că ne confruntăm cu un risc de război mai mare decât oricând în timpul vieții mele”, a spus Wes Streeting.

Tocmai această ameninţare stă și la baza deciziei guvernului britanic de a majora cheltuielile pentru apărare, a mai explicat Wes Streeting, care aminteşte că această ultimă majorare a bugetului pentru armată este „cea mai mare creștere susținută a cheltuielilor pentru apărare de la sfârșitul Războiului Rece”.

El s-a declarat încrezător că Marea Britanie dispune în prezent de resursele necesare pentru a-și proteja securitatea, însă a avertizat că această capacitate ar putea fi afectată dacă sistemele de apărare ar „stagna” timp de cinci ani.

„Forța generează capacitate de descurajare, iar aceasta reduce considerabil probabilitatea de a ajunge într-o situație pe care nu ne-o dorim: aceea de a fi în război cu Rusia sau, de altfel, cu oricine altcineva”, a afirmat ministrul britanic.

Incident în apropierea RAF Fairford

Pe fondul acestor preocupări legate de securitatea Regatului Unit, autoritățile britanice au intervenit duminică, 27 septembrie, în localitatea Whelford, aflată în apropierea bazei aeriene RAF Fairford, într-un incident care nu are legătură cu Rudia, ci cu conflictul din Orientul Mijlociu.

Mai mulți bărbați au fost reținuți sub suspiciunea unor infracțiuni prevăzute de legislația britanică privind explozibilii, iar poliția a instituit un perimetru de securitate și a evacuat mai multe locuințe din zonă.

Baza aeriană se află în apropierea localității Whelford și este utilizată și de armata Statelor Unite. Polițiștii și serviciile specializate au desfășurat procedurile de urgență prevăzute pentru astfel de situații, în timp ce ancheta privind materialele descoperite continuă.