Un proiect de lege votat în prima lectură în Parlament propune introducerea unor facilități vamale pentru importul mai multor materii prime utilizate în industrie, printre care piure din fructe tropicale, suc concentrat de lămâie și de rodii, ulei de palmier și de cocos, dar și fibre sintetice din poliester și polipropilenă, scrie BANI.MD. Inițiativa face parte dintr-un pachet de modificări legislative menite să sprijine desfășurarea afacerilor și să reducă costurile de producție pentru companiile din Moldova.

Potrivit proiectului, aceste produse ar putea fi incluse în lista mărfurilor eligibile pentru plasarea în regimul vamal de „destinație finală”, mecanism care permite acordarea unor facilități la import atunci când bunurile sunt utilizate în procese de producție în anumite sectoare industriale. Printre produsele vizate se numără piureul din fructe tropicale, sucul concentrat de lămâie, sucul concentrat de rodii cu un conținut de 49,5%, amestecurile de sucuri sau preparatele pe bază de sucuri concentrate.

Totodată, lista include și uleiul de palmier și uleiul de cocos, materii prime utilizate frecvent în industria alimentară, dar și glucoza și siropul de glucoză cu un conținut redus de fructoză. Proiectul vizează, de asemenea, fibre sintetice discontinue necardate și nepieptănate, utilizate pentru producerea firelor din poliester sau polipropilenă, materiale folosite în industria textilă și în producția de materiale industriale.

Autorii proiectului susțin că aceste materii prime nu sunt produse sau nu pot fi obținute în cantități suficiente în Republica Moldova, iar facilitarea importului lor ar putea reduce costurile de producție pentru companii și ar crește competitivitatea producătorilor locali pe piața internă și pe piețele externe. În același timp, regimul vamal ar urma să fie aplicat doar dacă importatorii demonstrează că produsele sunt utilizate în scopul declarat, în cadrul proceselor de producție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În nota de fundamentare se arată că măsura ar putea avea un impact economic pozitiv asupra unor sectoare precum industria alimentară, procesarea băuturilor și industria textilă, facilitând accesul companiilor la materii prime esențiale și integrarea acestora în lanțurile internaționale de producție.

#import #parlament #ulei de palmier

Republica Moldova și-a majorat cu aproape 30% achizițiile de energie electrică din Ucraina în prima săptămână a lunii noiembrie, comparativ cu săptămâna precedentă. Importurile au ajuns la 15,7 mii de megawați-oră, iar țara noastră s-a clasat pe locul al doilea printre cumpărătorii de energie electrică ucraineană, cu o cotă de 25,5% din exporturile totale ale Kievului, relatează centrul analitic ucrainean DiXi Group, cu referire la datele platformei Energy Map.

În perioada 2–8 noiembrie, livrările de energie electrică din Ucraina către Republica Moldova au crescut cu 29,7%, față de cele 12,1 mii de megawați-oră înregistrate în săptămâna precedentă.

În total, Ucraina a exportat 61,4 mii de megawați-oră de energie electrică în această perioadă, cu 40,5% mai mult decât în săptămâna anterioară. Principalul cumpărător a fost Ungaria, care a importat 32,6 mii de megawați-oră, urmată de Republica Moldova, România, Slovacia și Polonia.

Ucraina a reluat livrările de energie electrică către Republica Moldova la 5 martie 2026, după o pauză începută în noiembrie 2025. Inițial, importurile au fost limitate la orele în care exista surplus de producție, însă volumele au crescut semnificativ în lunile următoare. Cel mai mare nivel a fost înregistrat în septembrie, când Republica Moldova a importat 152,5 mii de megawați-oră.

Achizițiile din Ucraina reprezintă o alternativă importantă pentru diversificarea surselor de aprovizionare și reducerea costurilor, în condițiile în care prețurile de pe piața ucraineană sunt mai mici decât cele din România, de unde Republica Moldova importă cea mai mare parte a energiei electrice.

Totuși, prețul mediu ponderat al energiei procurate de Republica Moldova a crescut în octombrie la 195,90 euro pentru un megawatt-oră, față de 157,42 euro în septembrie. Potrivit furnizorului de stat Energocom, scumpirea a fost determinată de reducerea achizițiilor în timpul zilei și de necesitatea acoperirii deficitului în orele de consum maxim, dimineața și seara.