Iulian Rusu este noul director al Centrului Național Anticorupție (CNA), după ce deputații l-au numit în funcție la ședința de astăzi, 3 februarie, a Parlamentului cu votul a 57 de deputați ai Fracțiunii PAS.

Numirea în funcție a noului director al CNA a stârnit dispute în Parlament, după ce deputatul PSRM, Vlad Batrîncea, fie că a uitat, fie că s-a făcut că nu știe despre modificarea legii CNA, care a oferit posibilitatea a cel puțin 20 de deputați să vină cu un candidat la funcția de director al CNA, iar plenul Legislativului să se expună asupra acestuia, a întrebat-o pe președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate, când a fost organizat concurs pentru această funcție.

Stamate i-a amintit lui Batrîncea că legea a fost modificată, fapt ce a dus la eliminarea concursului.

Ulterior și deputatul Vasile Bolea a întrebat-o pe Olesea Stamate cu ce statut vine Iulian Rusu ca director la CNA, dacă în strategia de reformare a Centrului se prevede lichidarea acestuia.

„Să înțeleg că domnul Rusu va fi un fel de terminator sau lichidator al CNA”, a întrebat-o Bolea pe Stamate.

Iulian Rusu i-a dat replică lui Bolea: Am să accept termenul de terminator, doar în sensul bun al cuvântului și anume de a stârpi corupția din sistemul organelor de drept și CNA.

Noul director al CNA este de profesie jurist. A absolvit Universitatea Oxford, având titlu de magistru în drept. Are o experiență profesională vastă de peste 20 de ani, inclusiv în domeniul justiției. În ultimii 3 ani a deținut funcția de director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene și a contribuit cu expertiză valoroasă în mai multe proiecte și activități ce țin de sectorul justiției și anticorupție.

După numirea în funcție de către deputați, Iulian Rusu, a depus jurământul la tribuna Parlamentului.

În luna octombrie 2021 Iulian Rusu a fost numit în funcția de secretar de stat al Ministerului Justiției.

#CNA #director #Iulian Rusu #parlament

O femeie din Grecia a născut după o fertilizare in vitro cu un embrion congelat în urmă cu 22 de ani, scrie hotnews.ro. Christina Rapti-Tzelepi are 54 de ani, vârsta maximă permisă în Grecia pentru fertilizarea in vitro.

Pentru ea, „nașterea de astăzi are o semnificație emoțională deosebită”, a declarat ginecologul Konstantinos Pantos într-o postare pe Facebook.

„În 2004, după un transfer de embrioni, a avut, din prima încercare, un băiețel sănătos. În octombrie 2025, familia a trecut prin tragedia pierderii fiului său, într-un accident rutier, la vârsta de 21 de ani”, a adăugat Pantos.

Potrivit medicului, femeia a adus pe lume o fetiță, miercuri, după ce i-a fost transferat un embrion din seria inițială, în decembrie.

„Au fost și durere, și bucurie, dar totul a dispărut în această dimineață, când ne-am ținut minunea în brațe”, a declarat Rapti-Tzelepi pentru televiziunea publică ERT.

Soțul ei, Konstantinos Rapis, a spus că familia lor a fost într-o „cursă contra cronometru”.

„Soția mea a ajuns, la propriu, chiar la limita restricțiilor de vârstă impuse de legislația în vigoare stabilită de legislația în vigoare”, a afirmat Raptis într-un comunicat.

El a cerut eliminarea limitei de vârstă pentru fertilizarea in vitro.

„Femeile mai în vârstă au o capacitate incomensurabilă de a oferi iubire matură, conștientă și necondiționată, precum și o stabilitate pe care nicio statistică nu o poate măsura vreodată pe deplin”, a mai spus Raptis.