Certificatele de vaccinare împotriva COVID-19, emise de Republica Moldova, Georgia, Noua Zeelandă și Serbia vor fi recunoscute de astăzi, 15 noiembrie de către Uniunea Europeană. Anunțul a fost făcut de Comisia Europeană.

Potrivit Comisiei Europene, cele patru țări vor fi conectate la sistemul UE, iar certificatele COVID, emise de acestea vor fi acceptate în aceleași condiții ca și Certificatul digital COVID al UE. În același timp, cele patru țări au convenit să accepte Certificatul digital COVID al UE pentru călătoriile din UE în țările lor, specifică Comisia Europeană.

„Sunt încântat să văd că numărul de țări care doresc să adere la sistemul UE continuă să crească. Prin deciziile de astăzi, 49 de țări și teritorii din cinci continente sunt conectate la sistemul UE de certificat digital COVID. Ne continuăm eforturile de a consolida încrederea călătorilor în călătoriile în siguranță în interiorul și în afara UE”, a spus Comisarul pentru Justiție, Didier Reynders.

Cu o reacție a venit și Comisarul pentru Vecinătate și Extindere, Olivér Várhelyi.

„Așa cum am fost alături de partenerii noștri în lupta împotriva pandemiei, continuăm să lucrăm împreună pentru a ne deschide în siguranță. Aducem vești bune înaintea reuniunii ministeriale a Parteneriatului Estic. Astăzi, salut că Georgia, Moldova, precum și Serbia s-au alăturat sistemului nostru de certificat digital COVID și aștept cu nerăbdare ca mai mulți vecini ai noștri să se conecteze cât mai curând posibil”, a spus oficialul.

#certificat de vaccinare #Moldova #recunoastere #UE

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.