Republica Moldova a primit 27 milioane dolari de la FMI după, după ce instituția financiară a debursat banii, se arată în informația fondului.

Fondul spune că războiul din Ucraina a avut un impact major asupra economiei moldovenești pe fundalul majorării costurilor la energie.

Consiliul Executiv al Fondului Monetar Internațional (FMI) a încheiat primele analize în cadrul Aranjamentelor privind Facilitatea extinsă de credit (ECF) și Facilitatea extinsă a fondului (FEP) pe 40 de luni pentru Republica Moldova. Acest lucru permite debursarea imediată a sumei de 20,65 milioane DST (aproximativ 27 milioane USD), utilizabile pentru sprijin bugetar, aducând plățile totale ale Moldovei în cadrul acordurilor mixte FEC/FEP la 185,95 milioane DST (aproximativ 242 milioane USD).

Consecințele războiului din Ucraina continuă să afecteze perspectivele Moldovei. Se așteaptă ca economia să stagneze pe termen scurt, inflația rămânând ridicată pe fondul creșterii prețurilor la alimente și energie. În ciuda semnelor de reziliență, se preconizează că deficitele de cont curent și bugetele vor crește semnificativ în anul curent. Riscurile la adresa perspectivelor rămân excepțional de ridicate, inclusiv cele legate de criza energetică regională. Implementarea programului din Moldova rămâne puternică în ciuda mediului dificil, cu îndeplinirea angajamentelor importante ale programului în domeniile guvernanței fiscale și financiare, precum și a statului de drept și anticorupție.

În urma discuțiilor Consiliului Executiv, Kenji Okamura, director general adjunct și președinte interimar, a făcut următoarea declarație:

„Multe provocări continuă să cântărească foarte mult asupra Moldovei, inclusiv deversările din războiul Rusiei în Ucraina, impactul negativ al inflației în creștere asupra puterii de cumpărare și preocupările privind securitatea energetică. Ca urmare, perspectivele economice ale Moldovei rămân supuse unor riscuri interne și externe excepțional de mari.

„În ciuda acestor provocări, autoritățile rămân ferm angajate în programul sprijinit de Fond, care are ca scop sprijinirea persoanelor vulnerabile, avansând în același timp reformele de guvernare și abordând nevoile de dezvoltare pentru a crea condiții pentru o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Aceștia și-au îndeplinit cu succes angajamentele structurale privind guvernanța fiscală, supravegherea sectorului financiar și întărirea legislației anticorupție și chiar au inclus condiționalități suplimentare pentru a sprijini agenda fiscală structurală.

„Menținerea acestui impuls puternic de politică va fi esențială pentru a asigura granturi suplimentare și finanțare concesională de la donatori, necesare pentru a finanța presiuni unice asupra cheltuielilor, pentru a menține rezerve fiscale adecvate și pentru a reduce dependența de finanțarea internă pe termen scurt. Implementarea continuă a reformelor și planificarea de urgență vor ajuta, de asemenea, Moldova să creeze o bază solidă pentru o creștere puternică și favorabilă incluziunii.

„Eforturile pe termen scurt ale autorităților rămân concentrate în mod corespunzător pe reducerea inflației în creștere, protejând în același timp pe cei mai vulnerabili de creșterea costurilor cu energie și alimente. Menținerea unui mix adecvat de politici va fi esențială în viitor, având în vedere presiunile inflaționiste persistente, constrângerile de finanțare bugetară și riscurile excepționale de scădere în jurul valorii de referință. În plus, sunt necesare eforturi concertate pentru a îmbunătăți eficiența cheltuielilor, pentru a stimula credibilitatea bugetului, pentru a mobiliza veniturile interne și pentru a promova reformele energetice și ale întreprinderilor de stat.

„Salvgardarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este esențială pentru consolidarea credibilității acesteia și consolidarea eficienței politicilor, în special având în vedere mediul actual extrem de incert. În acest sens, adoptarea promptă a legislației de consolidare a autonomiei instituționale a Băncii Naționale a Moldovei până la sfârșitul lunii octombrie este critică. Consolidarea supravegherii și reglementării financiare rămâne, de asemenea, importantă, mai ales având în vedere vulnerabilitățile din sectorul nebancar”, mai anunță Kenji Okamura.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bani FMI #FMI #FMI Moldova

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.