Proiectul de lege ce prevede împuternicirea Serviciului de Informații și Securitate (SIS) cu noi responsabilități în elaborarea și implementarea un sistem de măsuri orientate spre descoperirea, prevenirea și contracararea acțiunilor care reprezintă amenințări la adresa securității informaționale și anume cum ar fi dezinformarea, manipularea și diseminarea informațiilor false a fost votat în prima lectură cu votul a 56 de deputați ai PAS, în cadrul ședinței de astăzi, 7 aprilie, în cadrul ședinței plenare.

Opoziția a protestat față de acest proiect de lege inițiat de majoritatea parlamentară și a părăsit sala plenului când s-a ajuns la supunerea votului acestei inițiative legislative, pe motiv că „prin votarea unui asemenea proiect de lege guvernarea vrea să instaureze un regim dictatorial pentru a putea interzice difuzarea și închiderea posturilor TV care nu le sunt comode”.

Potrivit proiectului de lege, propune clarificarea și detalierea dimensiunii unui drept existent al SIS și acțiunile ce urmează a fi întreprinse pentru contracararea dezinformării sau răspândirii informațiilor false ce afectează securitatea informațională vehiculată în sistemele de comunicații electronice.

Astfel, SIS va avea dreptul să înainteze, în limita competenței sale, autorităţilor și instituţiilor publice, persoanelor juridice indiferent de tipul de proprietate, precum şi persoanelor fizice, indicaţii executorii privind înlăturarea cauzelor şi condiţiilor care contribuie la realizarea amenințărilor la adresa sistemului naţional de securitate, inclusiv a amenințărilor la adresa securității informaționale.

Documentul propune definirea în Legea cu privire la libertatea de exprimare a noțiunilor de „spațiu informațional mediatic”, „spațiu informațional public”, „informație falsă”, „informație ce afectează securitatea spațiului informațional public” și „dezinformare” ce se va aplica în sensul legislației privind libertatea de exprimare. În scopul protejării libertății publicului de a fi informat, prevederile din proiect stabilesc că, dezinformarea și/sau răspândirea informațiilor ce afectează securitatea spațiului informațional public sunt interzise. În acest sens, pentru protejarea libertății publicului de a fi informat prin contracararea dezinformării/informațiilor false în spațiul informațional public vor fi reglementate competențele, acțiunile și procedurile autorităților responsabile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Drept efect sunt prevăzute sancțiuni penale și contravenționale pentru neexecutarea dispozițiilor Comisiei pentru Situații Excepționale sau a hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare, precum și pentru răspândirea dezinformării sau a informațiilor false ce afectează securitatea informațională a țării.

Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informației va efectua reglementarea comunicațiilor electronice, inclusiv prin controlul asupra executării de către furnizorii de rețea și/sau servicii de comunicații electronice a obligației de blocare imediată a accesului utilizatorilor din Republica Moldova la sursele cu conținut online calificate, în condițiile legii, de către SIS Consiliul Audiovizualului drept informații ce afectează securitatea spațiului informațional public.

Totodată, persoanele fizice și juridice care dețin pagini web sunt obligate să plaseze informații de contact la un loc vizibil care ar permite identificarea acestora, precum și acțiunile autorității responsabile și procedurile aferente în aceste situații.

Se va modifica și Codul serviciilor media audiovizuale

Proiectul de lege vine să reglementeze în Codul serviciilor media audiovizuale o noțiune detaliată a „dezinformării”, care este inspirată din definiția dezinformării conținută în Codul Uniunii Europene de bune practici privind dezinformarea, precum și să stabilească acțiunile furnizorilor de servicii media audiovizuale și ale Consiliului Audiovizualului.

Proiectul de lege propune re-adoptarea a unei serii de prevederi abrogate de precedentul Parlament, printre care normele privind programele audiovizuale achiziționate, operele audiovizuale europene și cele ce țin de protejarea spațiului audiovizual național. Totodată, proiectul propune completarea cu prevederi noi, legat de comunicările comerciale audiovizuale, retransmisiunea publicității și teleshopping-ului.

În scopul protejării spațiului audiovizual național şi asigurării securității informaționale, se introduc noi prevederi:

furnizorii de servicii media audiovizuale nu vor difuza, iar distribuitorii de servicii media audiovizuale nu vor retransmite programe audiovizuale care au fost inițial produse în state care nu au ratificat Convenția Europeană privind televiziunea transfrontalieră, cu excepția filmelor artistice și de scurt metraj care nu au conținut militar, precum și a emisiunilor de divertisment care nu au conținut militar și a programelor audiovizuale care sunt produse în statele membre ale Uniunii Europene, în Statele Unite ale Americii și Canada, precum și în statele care au ratificat Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră;
furnizorii de servicii media nu vor difuza și distribuitorii de servicii media nu vor retransmite programe audiovizuale care, indiferent de proveniența lor, în condițiile legii, sunt calificate drept conținând informații ce afectează securitatea spațiului audiovizual național sau dezinformare.

În partea ce ține de sancțiunile, în redacția actuală a articolului 84, Codul serviciilor media audiovizuale prevede sancțiuni care se aplică în mod gradual furnizorilor de servicii media, în următoarea ordine: avertizare publică, amendă, suspendarea licenței de emisie și retragerea licenței de emisie. Respectiv, prin soluțiile legislative propuse de prezentul proiect de lege se propune completarea art. 84 din Codul serviciilor media audiovizuale cu o serie de sancțiuni, printre care:

pentru încălcarea prevederilor privind programele audiovizuale locale, se exclude sancțiunea cu avertizare publică și se introduce un nou tip de sancțiune, și anume suspendarea dreptului de a difuza comunicările comerciale audiovizuale de la 6 luni până la 12 luni și suspendarea licenței de emisie a furnizorului de servicii media, care a încălcat decizia Consiliului Audiovizual privind suspendarea dreptului de a difuza comunicările comerciale audiovizuale,
pentru încălcarea prevederilor privind retransmisiunea publicității și teleshopping-ului, se introduc sancțiuni cu amenzi de la 25000 de lei la 30000 de lei, și 40000 de lei la 70000 de lei pentru încălcarea repetată a prevederilor, urmate de suspendarea autorizației de retransmisie pentru o perioadă de la 6 luni până la 12 luni pentru încălcarea repetată a prevederilor legate de retransmisiunea publicității și teleshopping-ului,
se impune completarea art. 84 cu sancțiuni ce vizează acțiunile de dezinformare. Totodată, pornind de la faptul că dezinformarea este considerată o încălcare la fel de gravă precum discursul care incită la ură, sunt aplicate aceleași trepte de sancțiuni prevăzute pentru încălcarea respectivă cu amenzi de la 40 000 la 70 000 și de la 70 000 la 100 000 de lei, dar și introducerea unei sancțiuni mai aspre pentru încălcarea repetată a acestor prevederi – retragerea dreptului de emisie, pe o perioadă de până la 3 zile, furnizorilor de servicii media care au difuzat conținuturilor calificate drept dezinformare sau informație ce afectează securitatea spațiului informațional audiovizual.

#dezinformare #manipulare #proiect de lege #SIS

Examinarea în apel a dosarului „Frauda bancară”, în care Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare, va începe la 1 octombrie. La ședința preliminară de miercuri, 26 august, de la Curtea de Apel Centru, fostul lider democrat a participat prin videoconferință.

Avocatul său, Lucian Rogac, a cerut ca Plahotniuc să fie adus în instanță prin escortă, invocând probleme de comunicare apărute în timpul ședinței și necesitatea ca acesta să poată discuta direct cu apărătorii.

„Este o comunicare defectuoasă prin intermediul teleconferinței”, a declarat Rogac.

Avocatul a invocat și prevederi legale, hotărâri ale Curții Constituționale și jurisprudența CEDO privind participarea fizică a inculpatului.

Instanța a respins cererea, astfel că Plahotniuc va participa în continuare la ședințele de judecată prin videoconferință.

Apărarea a anunțat că va prezenta mai multe probe acumulate după pronunțarea sentinței. Avocații vor contesta atât fondul cauzei, cât și modul în care a fost constituit completul de judecată în prima instanță. Rogac susține că aceste argumente ar putea schimba rezultatul procesului, iar apărarea va cere, în continuare, achitarea lui Plahotniuc.

Până la 28 septembrie, părțile urmează să prezinte eventuale cereri suplimentare, după care, la 1 octombrie, va începe examinarea cauzei în apel.

Amintim că, ședința precedentă, programată pentru ziua de luni, 24 august, a fost amânată din cauza unei alerte false cu bombă, iar ulterior anulată.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat, la 22 aprilie, la 19 ani de închisoare într-un penitenciar de tip închis, în dosarul „Frauda bancară”. Procurorii au cerut inițial o pedeapsă de 25 de ani. Fostul lider democrat nu a fost prezent la pronunțarea sentinței, iar avocatul său a anunțat că va contesta decizia. Și procurorii au contestat sentința la Curtea de Apel Centru și au cerut ca pedeapsa să fie majorată de la 19 la 25 de ani.

Procurorii spun că pedeapsa aplicată nu este suficientă, ținând cont de gravitatea faptelor, și că nu există circumstanțe atenuante pentru o sancțiune mai blândă.