Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Arhiepiscopul Chișinăului și Mitropolitul Basarabiei, s-a retras din slujire. Cererea a fost semnată chiar de către Părintele Petru la data de 27 mai.

Anunțul a fost făcut oficial de Mitropolia Basarabiei pe pagina sa de Facebook. Potrivit instituției, decizia a fost luată din motive ce țin de starea de sănătate și de vârsta ierarhului.

Totodată, Mitropolia Basarabiei a comunicat că cererea de retragere urmează să fie prezentată spre aprobare în cadrul ședinței de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, programată pentru zilele de 3 și 4 iunie.

În acest context, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel l-a numit locțiitor de Arhiepiscop al Chișinăului și Mitropolit al Basarabiei pe Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Acesta va exercita atribuțiile funcției până la alegerea statutară a unui nou Arhiepiscop al Chișinăului și Mitropolit al Basarabiei.

Înaltpreasfințitul Părinte Petru a fost ales la 14 septembrie 1992 în funcția de Mitropolit al Basarabiei, cu sediul la Chișinău. La o săptămână după alegere, PS Petru a fost primit în comuniune cu Biserica Ortodoxă Română, fiind recunoscut în funcția de locțiitor de Mitropolit al Basarabiei și devenind membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la 19 decembrie 1992.

Ulterior, la 3 octombrie 1995, Adunarea Eparhială a Mitropoliei Basarabiei l-a ales în funcția de Mitropolit al Basarabiei. La 24 octombrie 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a confirmat alegerea sa, acordându-i titlul de Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, precum și dreptul de jurisdicție extrateritorială asupra românilor ortodocși din diaspora de răsărit.

În prezent, Părintele Petru are vârsta de 79 de ani.

Subiectul disensiunilor privind renovarea caldarâmului de pe str. 31 August 1989 din Capitală este hiperbolizat, consideră secretarul de stat de la Ministerul Culturii, Corneliu Cirimpei. Potrivit oficialului, legislația stipulează că drumurile pot fi reparate doar de proprietarii lor.

Cirimpei a relatat în discuții cu Realitatea că, totuși, zona reprezintă însemnătate pentru suflul cultural al municipiului Chișinău, iar schița de proiect prezentată de Primăria Capitalei a fost aprobată, atunci când a corespuns normelor solicitate de Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI).

„Când vorbim de drumuri locale, stăpânii drumurilor locale sunt autoritățile locale și doar ei pot interveni pe acest drum. Dacă vorbim despre acest segment a străzii 31 August, acest segment este unul foarte important din punct de vedere cultural. Noi avem două blocuri ale Bibliotecii Naționale, noi avem un Palat în numele lui Sulac, avem două muzee, Muzeul Național de Arte, Muzeul Național de Istorie și avem Teatrul Licurici. Acest segment este îmbibat de cultură, de istorie, sunt monumente istorice și trebuie o altă abordare decât alte segmente ale străzii 31 August.

În momentul în care primăria a venit cu schița de proiect și această schiță de proiect a corespuns inclusiv și normelor CNMI, a fost aprobată”, a explicat secretarul de stat.

Potrivit lui Corneliu Cirimpei, o situație similară a vizat și Grădina Publică Ștefan cel Mare, unde schița de proiect a fost aprobată din a treia încercare. Funcționarul de la Ministerul Culturii nu știe, însă, când ar putea demara lucrările, afirmând că totul depinde de municipalitate și de banii existenți în bugetul Capitalei.

#caldaram #CNMI #Corneliu Cirimpei #proiect #renovare