Parlamentul European a votat marți, 28 aprilie, ridicarea imunității europarlamentarei Diana Șoșoacă, la solicitarea autorităților române, în urma unei cereri transmise la Strasbourg.

Decizia vizează punctele C, D, E, F, G și H din raportul analizat în plen, acestea fiind aprobate de eurodeputați.

În acest context, sunt menționate mai multe acuzații, printre care lipsirea de libertate în mod ilegal, ultraj, dar și declarații cu caracter antisemit, precum și promovarea unor idei legionare, rasiste sau xenofobe. De asemenea, sunt incluse și acuzații privind glorificarea unor persoane condamnate pentru crime de război, srie MediaFax.

Un alt element al votului este faptul că Parlamentul European a respins ridicarea imunității în cazul punctului I, care se referă la un discurs susținut de Diana Șoșoacă în plenul legislativului european la 11 februarie 2025, în care aceasta ar fi făcut referiri la Nicolae Ceaușescu.

În urma deciziei, procurorii români pot continua cercetările în dosarul penal în care este vizată europarlamentara. Totodată, ridicarea imunității nu reprezintă o constatare a vinovăției, ci elimină un obstacol procedural în desfășurarea anchetei.

Cererea a fost transmisă Parlamentului European în anul 2025, în legătură cu o procedură penală deschisă în România. În baza raportului, faptele investigate ar fi fost comise în perioada 10 decembrie 2021-11 februarie 2025.

Anterior, Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European (JURI) a dat un aviz favorabil ridicării imunității, cu 17 voturi „pentru”, niciun vot „împotrivă” și o abținere.

Diana Șoșoacă, președinta S.O.S. România, este cercetată pentru 11 infracțiuni, între care propagandă legionară, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război, negarea Holocaustului, lipsire de libertate în mod ilegal și ultraj.

Acuzațiile includ punctul B, referitor la o presupusă lipsire de libertate din 10 decembrie 2021, într-un apartament din București. Punctul C vizează glorificarea unei persoane condamnate pentru crime de război, printr-un comunicat publicat de partidul S.O.S. România.

De asemenea, punctele D și E fac referire la afirmații publice cu caracter antisemit, inclusiv pe rețele sociale și în Parlamentul României, unde ar fi fost formulate acuzații colective la adresa evreilor privind evenimente istorice.

Punctele F și G includ alte precizări online și publice, în care ar fi fost promovate idei și persoane asociate cu crime de război, precum și ideologii legionare, rasiste și xenofobe. Punctul H vizează acuzația de ultraj, după ce aceasta ar fi amenințat doi polițiști aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Diana Iovanovici-Șoșoacă este avocat, fost senator în legislatura 2020-2024 și europarlamentar în mandatul 2024-2029, fiind totodată președinta partidului S.O.S. România. În septembrie 2025, aceasta a fost acuzată de privare ilegală de libertate și promovarea mișcării legionare, iar procurorii români au solicitat ridicarea imunității sale parlamentare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#acuzatii #Diana Şoşoacă #imunitate #Parlamentul European

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.