Persoanele vaccinate care sunt contacți direcți ai unor pacienți COVID vor sta în carantină 5 zile, iar cele nevaccinate – 10 zile, potrivi unei hotărâri aprobate de Comitetul Național pentru Situații de Urgență din România. Aceeași perioadă de carantină se aplică și persoanelor nevaccinate care intră în țară din zonele cu risc epidemiologic, fără să prezinte un test negativ COVID-19.

Până acum, românii vaccinați nu stăteau în carantină dacă erau contacți ai unor persoane infectate cu COVID-19.

Șeful DSU, Raed Arafat, a anunțat că măsura de reducere a perioadei se aplică și celor care au primit deja decizia de a intra în carantină.

Directorul INSP a anunțat într-un interviu la Digi24 că se va modifica și perioada de izolare a persoanelor infectate cu COVID la 7 zile pentru vaccinați și 10 zile pentru nevaccinați.

Principalele puncte ale hotărârii CNSU:

a. Reducerea perioadei de carantină de la 14 la 5 zile pentru persoanele vaccinate sau trecute prin boală în ultimele 180 de zile;
b. Reducerea perioadei de carantină de la 14 la 10 zile pentru persoanele nevaccinate sau care nu au trecut prin boală în ultimele 180 de zile;
c. Introducerea măsurii carantinei cu privire la contacții direcți ai persoanelor confirmate pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 cu duratele prevăzute la lit. a și b.
d. Introducerea excepției de la carantină pentru personalul navigant maritim român și personalul care lucrează pe platformele fixe și mobile de extracție petrol și gaze in zona exclusiva economică a României;
f. Reducerea duratei carantinei instituită prin decizii emise anterior intrării în vigoare a prezentei hotărâri și aplicarea termenelor prevăzute la lit. a și b;
g. Menținerea celorlalte măsuri în vigoare la această data referitoare la carantina persoanelor și excepțiile de la această măsură;

Descarcă AICI hotărârea CNSU.

Pentru UE, Spațiul Economic European sau Elveția, cei care vin din zona verde sau galbenă sunt scutiți de carantină dacă au schemă completă de vaccinare, au trecut prin boală în ultimele 180 de zile sau au un test PCR făcut cu cel mult 72 de ore înainte. Pentru cei din zona roșie, este valabil doar vaccinul sau trecerea prin boală.

De asemenea, sunt scutiți ce carantină cei care au test negativ și stau mai puțin de 3 zile pe teritoriul României.

Copiii sub 12 ani nu au niciun fel de restricții, iar cei cu vârste între 12 și 16 ani trebuie să aibă test PCR negativ.

De asemenea, carantina nu se aplică mai multor categorii de angajați.

Pentru cei care vin din afara UE, sunt scutiți de carantină cei care au schemă completă de vaccinare sau au trecut prin boală în ultimele 180 de zile și care au un test PCR făcut cu cel mult 48 de ore înainte.

#Covid #Romania

Un raport transmis de CIA ministerelor de Externe europene le informează despre o posibilă operaţiune cu drone ruseşti împotriva obiectivelor lor strategice. Guvernele francez, spaniol şi italian ar fi fost avertizate în mod special cu privire la posibilitatea unui atac pe teritoriul lor dinspre mare, potrivit cotidianului spaniol El Mundo, preluat de Le Figaro, transmite News.ro.

Ziarul spaniol citează o sursă apropiată Ministerului Apărării din Lituania, care indică faptul că ar fi vorba de „drone lansate de pe mare, ascunse într-un container”.

Tipul de dronă care ar putea fi utilizat împotriva Franţei, Spaniei sau Italiei este un model Gerbera, cu o lungime de doi metri şi o anvergură a aripilor de 2,50 metri. Acest proiectil, cu o greutate de până la 18 kilograme, poate atinge o viteză de 160 km/h şi o rază de acţiune maximă de 600 de kilometri. Lansat la câteva sute de kilometri de coastă, zborul ar dura între una şi două ore. Gerbera ar putea, la impactul cu ţinta, să provoace un incendiu, să avarieze echipamente critice sau să determine închiderea unui aeroport, însă fără a fi capabilă să distrugă o instalaţie majoră.

Mai mulţi analişti din domeniul apărării consultaţi de El Mundo afirmă că acest raport foarte precis al CIA a fost luat foarte în serios de către autorităţile franceze. Această avertizare coincide, de altfel, cu convocarea excepţională de către Emmanuel Macron a liderilor partidelor la Palatul Élysée, pe 18 septembrie, care i-a alertat cu privire la „deteriorarea rapidă a situaţiei internaţionale”.

Legătura dintre aceste două ştiri nu este însă dovedită. Franţa, la fel ca Spania şi Italia, organizează alegeri în 2027, la care participă forţe naţionaliste, tentate să reducă ajutorul european acordat Ucrainei. Potrivit lui Keir Giles, analist britanic specializat în strategia militară rusă, „Rusia observă unde va avea cel mai mare impact fiecare acţiune din cauza lipsei de rezilienţă, a slăbiciunii apărării civile şi a fragilităţii politice”, spune analistul.

A doua zi după reuniunea de la Palatul Élysée, canalul Telegram Rybar, apropiat armatei ruse, a publicat o hartă a Mediteranei sub titlul „Medicina rusă împotriva aroganţei franceze”. Un text care însoţea postarea descria livrarea de drone Geran-5 către Algeria şi indica faptul că acestea ar putea atinge baze militare, fabrici aeronautice sau complexe petrochimice din sudul Franţei.

În ceea ce priveşte ideea de a lansa drone de pe nave, Rusia s-a antrenat deja în acest sens, după cum relata în septembrie 2025 publicaţia ucraineană Defense Express.

Dezvăluirea acestui raport al CIA alimentează, de asemenea, întrebările legate de vizita şefului puternicului serviciu de informaţii american, John Ratcliffe, la Moscova, pe 25 august. Kremlinul a afirmat că acesta a venit pentru a purta discuţii cu serviciile secrete ruse. Potrivit Politico şi Wall Street Journal, acesta i-ar fi avertizat în privinţa oricărui atac sau provocare la adresa unei ţări membre a NATO. Această deplasare sugerează că americanii erau deja informaţi la acea vreme cu privire la intenţiile ruseşti împotriva membrilor NATO.

Încercările de destabilizare a ţărilor europene care susţin Ucraina s-au înmulţit în ultimul an. În septembrie 2025, 19 drone militare ruseşti au traversat graniţa poloneză şi au pătruns în spaţiul aerian al ţării. Mai recent, în august 2026, o tentativă de atentat cu o dronă explozivă împotriva aeroportului din Leipzig a fost atribuită Rusiei. Obiectivul acestor activităţi de sabotaj este, fără îndoială, acela de a semăna discordie în cadrul NATO şi de a îngrijora opinia publică europeană. Surse din serviciile de informaţii din ţările baltice, contactate de El Mundo, evaluează că această agresivitate sporită vizează, de asemenea, să răspundă la multiplele atacuri ucrainene împotriva infrastructurilor energetice ruseşti.