ULTIMA ORĂ! Vlad Plahotniuc riscă să rămână fără luxoasa vilă din Franța. Procuratura vine cu detalii

Fostul lider al Partidului Democrat din Moldova Vlad Plahotniuc riscă să rămână fără o vilă din orașul francez Sciez – una din zonele de elită ale Franței. Asta ca urmare a solicitării Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Tribunalul judiciar din Thonon-les-Bains, Franța, a dispus aplicarea sechestrului asupra acestui imobil.

„Despre acest fapt, autoritățile franceze au informat Procuratura, printr-o notificare primită recent. Potrivit estimărilor autorităților franceze bunul sechestrat valorează peste 4,2 milioane euro, care convertiți ar depăși suma de 83,5 milioane lei. Sechestrul aplicat asupra acestuia are ca scop garantarea posibilității aplicării pedepsei complementare a confiscării bunului în cadrul dosarului penal investigat de procurorii din Moldova”, anunță Procuratura Generală.

Citând autoritățile cipriote, judecătorul de instrucție francez indică și faptul că învinuitul Vladimir Plahotniuc ar fi creat o rețea criminală la nivel național și internațional în 2009-2019, iar cu implicarea învinuitului Ilan Șor au înregistrat societăți cipriote și panameze în Anglia și au deschis conturi bancare pentru depunerea banilor deturnați din băncile din Moldova.

În continuare, bunul sechestrat urmează să fie administrat de către AGRASC – agenție franceză similară cu Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale a CNA din Moldova, până la pronunțarea unei soluții pe dosar.

În context, trebuie remarcat faptul că la realizarea efectivă a sechestrului au acordat asistență valoroasă magistratul de legătură din Ambasada Franței la București responsabil și de Republica Moldova, dar și consilierul Președintelui Republicii Moldova delegat de către Președintele francez pentru asistența organelor de drept naționale în cooperarea cu organele de drept din Franța.

Urmărirea penală pe caz este în desfășurare, timp în care cei vizați se prevalează de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Frants #vila #Vlad Plahotniuc #Procuratura Generala

Președintele american Donald Trump a criticat în mod deschis mai multe state, acuzându-le că refuză să importe carne de vită și pui din SUA, în ciuda faptului că America le cumpără produsele. Aceste refuzuri au fost folosite de administrația Trump ca justificare pentru introducerea noilor tarife comerciale.

Uniunea Europeană și Regatul Unit interzic importul de carne de vită din SUA tratată cu hormoni de creștere, o practică comună în industria americană. Printre substanțele utilizate se numără estradiol și testosteron, despre care evaluările europene arată că pot avea efecte negative asupra sănătății, inclusiv un risc crescut de tumori canceroase.

Pe de altă parte, Australia și Argentina au impus restricții în 2003, după apariția unor cazuri de encefalopatie spongiformă bovină (cunoscută ca boala vacii nebune) în SUA. Deși interdicțiile au fost parțial ridicate în ultimii ani, accesul pe aceste piețe rămâne limitat. În cazul Australiei, carnea de vită din SUA trebuie să provină de la animale crescute, crescute și sacrificate exclusiv pe teritoriul american – o cerință greu de îndeplinit pentru majoritatea producătorilor.

În plus, UE interzice importul de pui american tratat cu clor – o metodă folosită pentru a elimina bacteriile periculoase precum campylobacter. Deși Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară susține că riscurile directe pentru consumatori sunt scăzute, europenii consideră că spălarea cărnii în clor ascunde probleme mai mari legate de igienă și bunăstarea animalelor în fermele americane.

Experții atrag atenția că această metodă nu garantează siguranța produselor. „Apa cu clor nu a eliminat bacteriile. Ele au rămas periculoase, doar că nu mai puteau fi detectate”, spune Erik Millstone, specialist în politici alimentare la Universitatea din Sussex.

Pentru ca produsele din carne americane să fie acceptate pe aceste piețe, industria agricolă din SUA ar trebui să adopte standarde mai stricte, similare celor europene – un pas pe care mulți producători nu sunt dispuși să îl facă.