Forțele armate rusești și-au concentrat forțele pe încercuirea orașelor Kiev, Harkov, Cernihov, Sumi, Mariupol și Mikolaiv. Anunțul a fost făcut de Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei în informațiile operaționale oferite astăzi, 7 martie.

„Inamicul își continuă operațiunea ofensivă împotriva Ucrainei, concentrându-și principalele eforturi pe încercuirea Kievului, Harkovului, Cernihivului, Sumiului, Mariupolului și Mykolayiv. Nu a încercat să ajungă la granițele administrative ale regiunilor Lugansk și Donețk”, se spune în declarația autorităților din Ucraina, citată de unian.ua.

În special, rușii s-ar fi orientat în direcția Polissya, concentrându-se principalele eforturi pe încercuirea Kievului. Astfel au fost organizate două grupuri tactice de batalion (BTG) în zona Gostomel, până la 3 BTG-uri întărite cu unități de tancuri în zona Bucha, până la 2 BTG-uri în zona Borodyanka și până la 2 BTG-uri în zona Sitnyakiv.

Potrivit Marelui Stat Major, inamicul încearcă să instaureze imediat un regim administrativ-poliţienesc în teritoriile ocupate cu ajutorul „terorii nedisimulate îndreptate asupra populaţiei locale, iar în prezent, ocupanții se pregătesc să atace Vyshhorod”.

„Inamicul se pregătește și el să reia ofensiva în următoarele direcții: Gostomel, Irpin. În direcția Seversky, inamicul și-a concentrat principalele eforturi pe următoarele zone cu ajutorul unităților din cele două armate militare și diviziei de tancuri din Districtul Militar Central: Brovary – până la 2 BTGr, în zonele de Semenivka, Mena, Bobrovytsia – până la 3 BTGr, Boryspil – până la 4 BTGr. Invadatorul rus încearcă să obțină un avantaj tactic în districtele Brovary și Boryspil. Ocupanții încearcă să câștige controlul asupra Cernihivului și să concentreze unități ale Armatei Generale a 41-a a Districtului Militar Central în apropierea periferiei sale de sud. Încearcă să se pregătească pentru un atac asupra orașului Sumi. În direcția Slobozhansky, inamicul încearcă să continue ofensiva în direcția Nipru cu ajutorul unităților armatei de tancuri, a două armate generale și a corpului de armată”, afirmă autoritățile ucrainene.

Statul Major mai informează că, eforturile principale sunt concentrate pe direcțiile Kaniv, Dnipro și Severodonetsk. Efectuează regrupări pentru a continua ofensiva în anumite zone pentru a prelua controlul Kaniv. În direcția Donețk, rușii cu forțe de până la șapte BTG-uri continuă operațiunile ofensive în direcțiile orașelor Nipru și Zaporojie, pentru a ajunge la granițele administrative ale regiunii Donețk. În ciuda pierderilor mari, se îndreaptă în direcția Volnovakha.

„Totodată, ocupanții au făcut încercări repetate de a sparge apărările din zona Staromlynivka, precum și pentru a captura Zachativka, însă, a suferit pierderi semnificative și s-a retras în zona Favorit. În același timp, inamicul încearcă să spargă apărarea orașului în zonele de la periferia vestică a Mariupolului, Vechea Crimeea – fără niciun rezultat. În direcția Tavriya, invadatorul cu forțe de până la 17 BTGr deține granițele în regiunea Herson. Eforturile principale sunt concentrate pe următoarele domenii: Mykolayiv – până la 2 BTGr, Voznesensk – până la 2 BTGr, Zaporizhia – până la 4 BTGr; Mariupol – până la 3 BTGr”, mai anunță armata ucraineană.

Potrivit aceleiași surse, „inamicul regrupează în prezent trupe pentru un nou atac asupra Zaporojie și reface de urgență pista de pe aeroportul Melitopol”.

În direcția Republicii Moldova, Statul Major al Armatei din Ucraina afirmă că „inamicul nu acționează activ, dar militarii grupului operațional de trupe rusești din zona de securitate a autoproclamatei regiuni transnistrene sunt în alertă maximă”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#armata #razboi #Rusia #statul major #Ucraina

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.