În timp ce doi medici de la ATI Pantelimon se află deja după gratii în dosarul privind felul în care erau „optimizate” locurile de la Secția ATI a Spitalului Sf. Pantelimon din București, anchetatorii au luat urma unui alt medic, fost angajat al instituției care se pare că ar fi practicat aceleași metode precum „Doamna cu coasa”, așa cum era poreclită de către asistenți Maria Miron.

Investigația, coordonată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, dezvăluie detalii șocante despre practicile aplicate în secția ATI de un al treilea medic, scrie evz.ro.

Conform unor martori care au vorbit în fața anchetatorilor, medicul Victor Popov ar fi redus brusc doza de noradrenalină administrată pacienților aflați în stare critică, similar cu procedura utilizată de Maria Miron. Această metodă, care implica și reducerea intensității ventilației mecanice, avea drept scop accelerarea decesului pacienților, permițând astfel eliberarea rapidă a paturilor din secție.

Surse din cadrul anchetei indică faptul că Victor Popov nu doar că aplica aceste metode, dar dezvolta și propriile proceduri în acest sens.

Un martor-cheie a relatat că după declararea decesului unui pacient, al treilea medic, Popov ar fi ordonat decuplarea imediată a acestuia de la toate aparatele de suport vital, ignorând protocolul care impune menținerea conectării pacienților pentru două ore după constatarea decesului. Această practică avea rolul de a accelera eliberarea paturilor, permițând admiterea unor noi pacienți din unitatea de primiri urgențe sau alte secții ale spitalului, potrivit sursei citate.

Procurorii continuă să colecteze dovezi

Cazul ridică semne de întrebare cu privire la modul în care astfel de practici au putut fi tolerate sau chiar ascunse în sistemul medical românesc și subliniază necesitatea unor măsuri stricte de supraveghere și audit în spitale.

Pe măsură ce investigația avansează, procurorii continuă să colecteze dovezi și mărturii pentru a înțelege pe deplin amploarea acestor practici și pentru a determina responsabilitățile exacte ale tuturor celor implicați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ancheta #Spitalul Pantelimon #Victor Popov

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.