Comisia Pre-Vetting anunță că Tatiana Chiriac, candidată la funcție de membru CSM din rândul non-judecătorilor, nu a promovat evaluarea integrității. Concluzia se conține în decizia transmisă candidatei și Parlamentului, instituția responsabilă de organizarea concursului în acest caz.

„Tatiana Chiriac poate accepta sau refuza publicarea deciziei, potrivit prevederilor Legii nr. 26/2022. Totodată, decizia este cu drept de atac și poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție în termen de 5 zile din data recepționării”, anunță Comisia.

Tatiana Chiriac este o fostă avocată și judecătoare. Aceasta a activat din 2014 și până în 2016 în Secretariatul Judecătoriei Călărași, iar din 2013 și până în 2014, a fost șefa Secției evidență și documentare procesuală în cadrul Judecătoriei Călărași.

Din 2008 și până în 2013, Chiriac a fost avocată în Cabinetul Avocatului „Tatiana Chiriac”, iar din 1997 și până în 2008, aceasta a fost judecătoare la Judecătoria Călărași.

Până acum, Comisia Pre-Vetting a emis decizii de promovare sau nepromovarea a evaluării în privința a șapte candidați din grupul profesioniștilor cu experiență în drept sau alt domeniu relevant, propuși de Parlament la funcții în CSM.

Doar candidații care promovează evaluarea Comisiei Pre-Vetting sunt eligibili pentru funcția de membru în CSM.

#CSM #non-judecatori #pre-vetting #testul integritatii

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.