Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

A doua persoană din lume cu un transplant experimental de inimă de porc se simte bine la o lună după operaţie

23 Oct. 2023, 10:32
 // Categoria: Life // Autor:  Realitatea MD
23 Oct. 2023, 10:32 // Life //  Realitatea MD

La o lună de la o procedură experimentală de transplant de inimă de porc modificată genetic la un pacient cu o boală cardiacă în stadiu terminal, medicii spun că inima acestuia funcționează de una singură și nu prezintă semne de respingere.

Intervenția chirurgicală revoluționară a fost efectuată pe 20 septembrie, la Centrul Medical al Universității din Maryland (UMMC), Statele Unite, de către aceeași echipă care a efectuat și primul transplant experimental, o premieră medicală, în ianuarie anul trecut.

În luna septembrie, americanul Lawrence Faucette, în vârstă de 58 de ani, a fost supus unei operații de transplant cu o inimă de porc modificată genetic, a doua efectuată vreodată la un om, scrie G4Media.

Boala de inimă și afecțiunile preexistente ale bărbatului l-au făcut neeligibil pentru un transplant de inimă umană tradițională.

„Nu există nicio dovadă de infecție sau de respingere în acest moment”, a declarat medicul.

Dr. Muhammad Mohiuddin, directorul Programului de xenotransplant cardiac al UMMC, a declarat într-o actualizare împărtășită vineri: „retragem toate medicamentele care îi susțineau inițial inima. Așa că acum inima lui face totul pe cont propriu”.

Medicul a precizat că echipa care îl îngrijește pe bărbat se asigură acum că el are puterea de a îndeplini funcțiile de rutină.

Bărbatul a fost internat pentru prima dată la UMMC pe 14 septembrie, după ce a prezentat simptome de insuficiență cardiacă. În timp ce se afla în spital, inima sa s-a oprit de două ori și a putut fi readusă la viață doar cu ajutorul unui defibrilator automat.

Potrivit FDA, programul este „o cale potențială pentru ca un pacient cu o boală sau o afecțiune gravă sau care pune imediat viața în pericol să aibă acces la un produs medical experimental (medicament, produs biologic sau dispozitiv medical) pentru tratament în afara studiilor clinice, atunci când nu sunt disponibile opțiuni terapeutice alternative comparabile sau satisfăcătoare”.

Xenotransplantul înseamnă transferul de țesuturi, celule, organe, de la un animal la altul dintr-o specie diferită.

Inima de porc utilizată provine de la un porc modificat genetic de la Revivcor, o filială a United Therapeutics Corporation.

Animalului i-au fost editate 10 gene, iar trei geneau fost șterse sau inactivate pentru a elimina zahărul alfa gal din celulele sanguine ale porcului, care poate declanșa o reacție severă în sistemul imunitar uman, provocând respingerea organului.

Medicii Mohiuddin și Griffith au înființat primul centru din Statele Unite pentru cercetare în domeniul xenotransplantului cardiac și au efectuat prima astfel de operație experimentală pe un alt american, în vârstă de 57 de ani, în ianuarie 2022. Atunci, pacientul a murit la două luni după operație.

 

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.