Un inginer cadastral din cadrul Seviciului Cadastral Teritorial Chișinău al Departamentului Cadastru din cadrul Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” (ASP) și complicele acestuia, învinuiți de săvârșirea a cinci episoade infracționale de abuz de serviciu, riscă să ajungă după gratii.

Procuratura Anticorupție (PA) anunță că a finalizat urmărirea penală și a expediat în instanța de judecată pentru examinare în fond, cauza penală de învinuire a celor doi, pornită în iunie 2022, de PA, în baza autosesizării Inspectoratului Național de Investigații al IGP, acțiunile de urmărire penală fiind efectuate în comun cu Centrul Național Anticorupție (CNA).

„Potrivit probelor administrate, învinuitul activând în funcția de inginer cadastral, identifica bunuri imobile – terenuri proprietate publică a municipiului Chișinău, amplasate în sectoarele Centru și Rîșcani, care se învecinau cu imobile aflate în proprietate privată ale persoanelor fizice, înțelegându-se în prealabil cu aceștia, întocmea planurile cadastrale cu introducerea unor date denaturate referitor la existența în natură a unor construcții și amplasarea acestora pe terenul proprietate publică, care ulterior, în lipsa actelor confirmative privind autorizarea construirii lor și prin falsificarea actelor de recepție finală a bunurilor imobile, efectuau înregistrarea neîntemeiată în Registrul bunurilor imobile a unor construcții fără documente corespunzătoare, în baza cărora solicitau Consiliului municipiului Chișinău și Primăriei municipiului Chișinău, vânzarea la un preț normativ a terenurilor aferente acestor construcții (inexistente sau edificate ilegal pe terenul proprietate publică), mult mai mic decât prețul de piață ce putea fi obținut de Primăria municipiul Chișinău în rezultatul vânzării la licitație a acestor terenuri, astfel cauzând Primăriei municipiului Chișinău daune materiale considerabile de aproximativ 3 milioane lei”, se arată în comunicatul emis de PA.

Acuzatorii de stat spun că învinuiții nu și-au recunoscut vinovăția, cauza penală fiind trimisă pentru examinare în fond la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Dacă vor fi găsiți culpabili de comiterea infracțiunii de abuz de serviciu, aceștia riscă o pedeapsă cu amendă în mărime de la 67 500 la 117 500 lei sau închisoare de la 2 la 7 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe o perioadă de la 5 la 10 ani.

Totodată, în vederea garantării executării pedepsei amenzii și în scopul asigurării reparării prejudiciului cauzat prin infracțiune, a fost aplicat sechestru pe bunurile imobile în valoare de 5 milioane lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#abuz de serviciu #ASP #deferit justitiei #Procuratura Anticoruptie.

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.