Consiliul Audiovizualului (CA) a prezentat raportul de activitate pentru 2023 în Parlament. Documentul conține principalele acțiuni realizate pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a domeniului audiovizual în anul de referință.

Conform raportului, anul trecut, CA a eliberat 9 licențe de emisie, 7 autorizații de retransmisiune, a retras și a declarat nevalabile 6 autorizații de retransmisiune și a reperfectat 33 de autorizații de retransmisiune. În total, furnizorilor și distribuitorilor de servicii media audiovizuale li s-au aplicat 371 de sancțiuni, dintre care 103 avertizări publice, 266 de amenzi și 2 suspendări de licență de emisie pentru o perioadă de 2 luni. Suma totală a amenzilor a constituit 3 140 500 de lei.

Anul trecut au fost supuse monitorizării 42 de servicii media audiovizuale de televiziune și 18 servicii de radiodifuziune. Potrivit informațiilor prezentate de CA, numărul derogărilor depistate la capitolul informării corecte a scăzut, comparativ cu anul 2022, fiind aplicate 72 de sancțiuni sub formă de avertizări și amenzi.

„Instituția a întreprins și eforturi de protejare a spațiului audiovizual național în vederea combaterii dezinformării și a discursului de ură. Astfel, distribuitorii de servicii media ce difuzau știri cu mesaje de susținere a invaziei și agresiunii militare asupra Ucrainei, interzise prin legislație, au fost sancționați.

În perioada electorală pentru alegerile generale, pentru prima dată, CA a monitorizat toți furnizorii de servicii media – 25 de posturi de televiziune și 17 de radio – și a aprobat declarațiile privind reflectarea alegerilor”, transmite serviciul de presă al Parlamentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Din oficiu, în 2023 s-a inițiat monitorizarea a 9 servicii media audiovizuale, verificările referindu-se la ținuta lingvistică în programele de știri și cele de dezbateri. Drept urmare, resursele mass-media au fost avertizate public pentru carențe în exprimarea orală.

Pe parcursul anului, cu susținerea SUA, a Olandei și a Delegației UE, a fost dezvoltat un soft specializat pentru monitorizarea conținutului audiovizual bazat pe inteligența artificială, a mai raportat CA.

Președinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, a menționat că organizarea de către CA a concursului de selectare a unei instituții specializate în măsurarea cotelor de audiență și a cotelor de piață, reprezintă încă una dintre realizările de anul trecut a Consiliului.

„Membrii CA au cooperat activ, anul trecut, cu autoritățile europene de reglementare în domeniul audiovizualului pentru a prelua cele mai bune practici în domeniu. Astfel, CA a obținut statut de membru observator al Grupului autorităților europene de reglementare pentru serviciile media audiovizuale – ERGA, în contextul acordării Republicii Moldova a statutului de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană”, a declarat președinta CA.

În contextul procesului de aderare la UE, CA se laudă că a realizat acțiuni de combatere a finanțării netrasparente a mass-media, pentru a garanta pluralismul mediatic. Conform Consiliului, au fost ajustate cerințele de transparență a proprietății la standardele europene și au fost introduse sancțiuni pentru refuzul de a divulga informații legate de transparența surselor de venituri.

Numărul litigiilor în care a fost implicat CA aproape că s-a dublat în 2023, comparativ cu 2022, iar membrii Consiliului susțin că toate deciziile de judecată au fost în favoarea Consiliului.

În context, Parlamentul a recomandat Consiliului Audiovizualului, în contextul desfășurării în toamna anului curent a scrutinelor electorale, să întreprindă măsurile necesare pentru protejarea spațiului informațional național, evaluarea cazurilor de dezinformare în conținuturile audiovizuale și monitorizarea furnizorilor de servicii media pentru a asigura informarea corectă a opiniei publice.

#Consiliul Audioviziualului #deputati #Liliana Vițu #parlament #raport

Republica Moldova intenționează să dezvolte în următorii doi ani capacități de stocare a energiei în baterii de până la 1,2 GWh, într-o încercare de a reduce vulnerabilitatea sistemului electric și de a integra volumele tot mai mari de energie produsă de centralele fotovoltaice și eoliene, transmite bani.md.

Ținta a fost anunțată de secretarul de stat al Ministerului Energiei, Carolina Novac. În paralel, autoritățile intenționează să tripleze capacitatea de interconectare electrică a Republicii Moldova până în 2029.

Dezvoltarea sistemelor de stocare devine esențială pe măsură ce în sistem intră tot mai multă energie regenerabilă. Bateriile permit acumularea surplusului de electricitate produs în orele cu soare sau vânt și utilizarea acestuia ulterior, atunci când producția scade, iar consumul crește.

Moldova a depășit deja pragul de 1 GW de capacități regenerabile instalate, cea mai mare parte este reprezentată de centrale fotovoltaice. Creșterea rapidă a producției variabile pune însă presiune pe sistemul electroenergetic și majorează necesarul de capacități pentru echilibrare.

Planurile cu privire la baterii vin și pe fondul dependenței ridicate de energia electrică din exterior. Potrivit estimărilor, aproape 60% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova din această iarnă ar urma să fie acoperit din importuri.

O altă componentă a strategiei este extinderea conexiunilor cu sistemul energetic european. Autoritățile vor ca până în 2029 capacitatea de interconectare să fie de aproximativ trei ori mai mare decât în prezent, ceea ce ar permite importul și exportul unor volume mai mari de electricitate și ar crește concurența pe piață.

În această strategie intră și noile linii electrice de înaltă tensiune cu România. Linia Vulcănești–Chișinău este unul dintre proiectele-cheie pentru reducerea vulnerabilității energetice, iar alte interconexiuni sunt planificate pentru consolidarea legăturii directe cu sistemul european.