Riscă să-și petreacă următorii 18 ani după gratii. Vorbim despre un avocat stagiar împreună cu un complice de-al său, învinuiți de „circulația ilegală a drogurilor fără scop de înstrăinare”, „tentativa de contrabandă cu droguri” și „confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false”. Dosarul celor doi inculpați a fost expediat în judecată, anunță Procuratura Generală.

Potrivit procurorilor, cei doi au avut pus la punct un plan care le permitea să-și camufleze acțiunile, astfel încât să-i ducă pe oamenii legii în eroare cu privire la destinatarul drogurilor.

„În concret, în intervalul martie – decembrie 2020, fiind responsabil de procurarea online a drogurilor din Olanda, avocatul stagiar a indicat în comandă date neveridice despre identitatea destinatarului. Ulterior, fiind informat de complice despre sosirea mărfii din Olanda, acesta s-a prezentat la oficiul poștal pentru a revendica coletul cu droguri, în baza unui mandat fictiv de avocat stagiar, înregistrat pe numele unei persoane inexistente”, anunță PG.

Potrivit oamenilor legii, acesta a fost reținut în flagrant, iar în interiorul coletului poștal internațional a fost depistată o cantitate de 6,05 grame de substanță psihotropă – Amfetamină.

„Concomitent, Procuratura capitalei a sesizat și conducerea Uniunii Avocaților în legătură cu încălcările admise în activitatea avocatului stagiar și a conducătorului acestuia în scopul intervenirii potrivit competențelor și neadmiterii pe viitor a unor astfel de abateri de la lege”, se mai precizează în comunicat.

Pentru acțiunile lor, legislația prevede pedeapsă până la 18 ani închisoare.

#avocat #Droguri #Procuratura Generala

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.