Hidrologul rus Alexander Tsvetkov a fost arestat în februarie 2023, după ce un soft cu inteligență artificială a stabilit că fizionomia lui corespunde în proporție de 55% cu portretul robot al unui criminal în serie. El a fost coborât forțat dintr-un avion în luna februarie, după ce făcuse o călătorie în interes de serviciu, fiind informat că a fost identificat drept autorul unor crime înregistrate acum 20 de ani.

Mulți dintre colegii lui Alexander au declarat la poliție că la data crimelor acesta era împreună cu ei la sute de kilometri distanță, în interes de serviciu, însă autoritățile nu au luat în considerare mărturiile. Hidrologul ar fi fost forțat să scrie un denunț pe care ulterior și l-a retras și a petrecut 10 luni în închisoare, în timp ce familia lui încerca disperată să-l scoată afară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cazul lui Alexandru Tsvetkov a ajuns pe prima pagină a ziarelor din Rusia, fiind tratat zilnic luni de zile, iar în urma unei campanii prin care se cerea eliberarea lui, precum și a presupusei intervenții a lui Vladimir Putin, el a fost eliberat la începutul acestei luni. Cu toate acestea, acuzațiile încă nu au fost retrase, iar problemele lui nu s-au încheiat, digi24.ro.

Potrivit mai multor publicații ruse, în ciuda nenumăratelor dovezi care îl exonerau pe Tsvetkov, autoritățile ruse au ales să aibă încredere în softul cu inteligență artificială, care a stabilit că fizionomia hidrologului corespundea cu cea a ucigașului în proporție de numai 55%, dar pentru anchetatori a fost suficient pentru a justifica arestarea lui.

#criminal #inchisoare #Inteligență Artificială

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.