De Ziua Poliției, angajații Inspectoratul Național de Investigații (INI) au celebrat inaugurarea noului sediu. Astfel, începând de astăzi, 18 decembrie curent, sediul INI este dotat la standarde occidentale, iar munca angajaților va fi și ea mai performantă. Contribuția Uniunii Europene, în cadrul Programului Operațional Comun România – Moldova, este de peste 6 milioane de euro, restul de până la 12 milioane fiind cofinanțat de beneficiari.

„Dacă INI a fost performant până în prezent, realizările din acest an fiind relevante, de acum în colo când are tot ce-i trebui. Așteptăm ca rezultatele INI să ajungă aproape de perfecțiune. Mulțumim Uniunii Europene pentru interesul și contribuția de a avea o poliție naționala performantă. Urez lucru bun în casă nouă colegilor de la INI. La mulți ani și sărbători fericite”, a subliniat Ministrul Afacerilor Interne Adrian Efros.

În mesajul său de felicitare Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Excelența Sa Jānis Mažeiks, a declarat:

„Această clădire este un simbol al cooperării UE-Moldova. Ea arată că este important ca angajații din poliție să-și poată exercita mandatul în cele mai bune condiții, ca polițiștii să fie profesioniști, bine pregătiți și de încredere. Dar este și o dovadă a faptului că sprijinul UE este pentru benificiul întregii țări”.

Prezent la evenimentul de inaugurare șeful Poliției din Române, Benone Matei a menționat:

„Obiectivul principal al proiectului TOR a vizat consolidarea cooperării polițienești între cele două țări cu accent pe prevenirea și combaterea criminalității transfrontaliere. De asemenea, am investit în extinderea capacităților tehnice și de formare a structurilor de poliție din ambele țării. Am dezvoltat strategii comune și am efectuat studii pentru măsurarea nivelului de satisfacție a cetățenilor”.

Totodată, noul sediu al INI are în dotare un centru de instruire a ofițerilor de investigație, cameră de recunoaștere, camere de audiere, cabinet de consiliere psihologică.

„Acest lucru a devenit posibil datorită sprijinului partenerilor europeni în ceea ce privește creșterea capacităților Poliției în combaterea criminalității prin sesiuni de instruire comune cu partenerii români.

Pentru că partenerii europeni au în vedere creșterea capacităților Poliției în combaterea criminalității prin sesiuni de instruire comune cu partenerii români noul Sediul al INI centrul are în dotare centru de instruire a ofițerilor de investigații, cameră de recunoaștere, camere de audiere, cabinet de consiliere psihologică, sală de sport, spațiu pentru amenajarea arhivelor, parcare subterană, etc.”, anunță MAI, într-un comunicat de presă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

MAI menționează că, din totalul finanțărilor de care a beneficiat Poliția Națională, 1,7 milioane de euro sunt proveniți din asistența externă prin Mecanismul de european de vecinătate, Guvernul nostru contribuind cu suma de peste 950 de mii de euro. Datorită acestor contribuții IGP a putut să reconstruiască și să renoveze 10 sectoare de poliție și să ridice această clădire a Inspectoratului Național de Investigații, în care sunt incluse 3 unități operative.

#condiții europene #INI #MAI #Moldova #sediu nou #UE

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.