Aproximativ la fel de masivă ca Jupiter, exoplaneta recent descoperită, Elias 2-24 b, este un adevărat „bebeluș” uriaș. În ciuda dimensiunii sale, Elias 2-24 b este de departe cea mai tânără planetă descoperită până acum și se crede că are mai puțin de un milion de ani. Mai mult, exoplaneta – adică o planetă aflată în afara Sistemului Solar – se găsește la aproximativ 450 de ani-lumină de Pământ și se află încă în discul de gaz și praf din care s-a format.
Recordul anterior pentru „cea mai tânără exoplanetă” era împărțit de patru planete, toate cu vârste de peste cinci milioane de ani, potrivit lui Lucas Cieza, coautor al studiului despre Elias 2-24 b și profesor la Instituto de Estudios Astrofísicos din Chile.
„Modelele noastre de formare a planetelor aveau deja dificultăți în a explica precedentele deținătoare ale recordului pentru cea mai tânără planetă cunoscută”, a declarat Cieza. „Elias 2-24 b ne arată că până și cele mai bune modele ale noastre de formare planetară încă nu includ unele procese importante”.
Pentru a descoperi această planetă foarte tânără și masivă, o echipă condusă de Andrea Bernardi, doctorandă la Universidad Diego Portales din Chile, a analizat date de arhivă obținute cu Observatorul W.M. Keck din Hawaii.
Studiul s-a concentrat asupra stelei Elias 2-24, care este înconjurată de un disc de materie. Descoperirea a confirmat observații anterioare realizate cu Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA) și cu Very Large Telescope al Observatorului European Austral, care sugerau că în interiorul unei breșe din discul de materie din jurul stelei Elias 2-24 s-ar putea afla un obiect.
Datele de arhivă care au confirmat aceste suspiciuni și existența planetei provin din observații realizate cu coronograful telescopului Keck.
Coronografele funcționează prin blocarea strălucirii intense a stelelor îndepărtate, ceea ce permite captarea luminii reflectate de planetele care orbitează în jurul acestora și observarea lor directă.
Echipa a analizat astfel de date obținute cu coronograful pentru șapte stele îndepărtate, fiecare înconjurată de discuri de materie în interiorul cărora s-ar putea forma planete.
Cercetătorii au pornit de la ideea că o planetă s-ar putea ascunde într-una dintre breșele acestor discuri. Iar presupunerea lor s-a dovedit corectă.
„Planetele ar trebui să fie găsite în interiorul acestor goluri, pentru că ele sunt cele care le creează”, a spus Bernardi. „Și exact acolo am găsit Elias 2-24 b”.
Descoperirea unei planete într-un astfel de disc și, mai ales, a uneia aflate într-un stadiu atât de timpuriu al existenței sale le oferă cercetătorilor o ocazie rară de a studia etapele inițiale ale formării planetelor.
„Galaxia produce în permanență stele și planete noi, așa că există foarte multe obiecte aflate în fiecare etapă a evoluției”, a explicat Cieza. „Asta înseamnă că, în teorie, putem vedea întregul proces, însă există o mare lacună în ceea ce pot detecta majoritatea telescoapelor. În prezent, suntem aproape orbi când vine vorba despre aceste planete foarte tinere”.
În ceea ce privește viitorul cercetării exoplanetelor, oamenii de știință speră să poată realiza mai multe observații directe cu ajutorul Coronagraph Instrument, lansat pe 30 august la bordul telescopului spațial Nancy Grace Roman al NASA.
Acesta este cel mai avansat coronograf trimis vreodată în spațiu, iar cercetătorii speră că instrumentul va permite studierea mult mai detaliată a exoplanetelor și a atmosferelor acestora.
„De obicei auzim despre telescoape care lucrează separat, însă această confirmare a fost posibilă doar prin folosirea mai multor telescoape împreună”, a spus Bernardi.
„Elias 2-24 b se află la limita a ceea ce telescoapele actuale pot detecta, dar, odată cu apariția unor instrumente noi, precum telescopul spațial Nancy Grace Roman al NASA, asemenea descoperiri ar trebui să devină mai ușoare”.
