Un cuplu suedez a aflat, recent, că bebeluşul lor nu va putea purta numele ales. Agenţia guvernamentală Skatteverket a respins cererea celor doi de a-şi boteza fiul nou-născut Vladimir Putin. Conform regulamentului în vigoare, prenumele nu trebuie să fie ofensatoare şi nici să riște să le provoace neplăceri purtătorilor pe viitor.

Agenția guvernamentală suedeză Skatteverket a respins cererea unui cuplu de a-și numi fiul Vladimir Putin, a transmis un radiodifuzor public al țării.

În Suedia, părinţii sunt obligaţi să raporteze autorităţilor numele bebeluşilor în primele trei luni de la naştere, iar opţiunea aleasă de cei doi – numele preşedintelui rus Vladimir Putin – nu a fost pe gustul administraţiei locale.

Legea privitoare la numele copiilor a fost adoptată în 1982 și actualizată în 2017. Prenumele nu trebuie să fie ofensatoare şi nici să riște să le provoace neplăceri purtătorilor pe viitor. De asemenea, prenumele trebuie să fie diferite de numele de familie.

Pe „lista neagră” a oficialilor suedezi se află şi o serie de cuvinte interzise, care, „dintr-un motiv evident, nu sunt potrivite ca prenume”. Legea se aplică și în cazul adulților care doresc să își schimbe numele.

Potrivit statisticilor existente, în ţara nordică există 1.413 bărbați numiți Vladimir. Iar dintre aceştia, niciunul nu are şi numele de familie Putin. Alte nume respinse de agenție sunt Allah, Q, Ford și Pilzner. Cu toate acestea, există şi nume mai puţin obişnuite, precum Metallica sau Google, care au reuşit să ocolească legea suedeză.

Cifrele oficiale puse la dispoziţie de Biroul de Statistică din Suedia arată că cele mai populare 10 nume de băieți din ţară sunt Noah, William, Hugo, Lucas, Liam, Oscar, Oliver, Matteo, Elias și Adam.

#Suedia #Vladimir Putin

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.