Fostul premier al țării, Vasile Tarlev a fost deposedat de titlul de „Cetățean de Onoare al orașului Nisporeni”. Distincția i-a fost acordată în anul 2005, în timp ce îndeplinea funcția de prim-ministru la insistența consilierilor comuniști, care formau majoritatea. Acum însă, titlul i-a fost retras la inițiativa primarului Ion Gangan, ales pe listele Partidului Democrat din Moldova, cu votul a nouă din cei 16 consilieri locali.

Potrivit lui Gangan, în 2005, consilierii comuniști formau majoritatea în Consiliul orășenesc Nisporeni. Astfel, ei au au decis că acest demnitar de stat merită titlul de cetățean de onoare, pentru că „a contribuit la gazificarea raionului și orașului Nisporeni”. „Mare onoare ne-a mai făcut Tarlev că a inclus Nisporeniul ultimul pe lista raioanelor care urmau să fie gazificate în republică”, afirmă, acum, primarul Ion Gangan, citat de Expresul.com.

Mai mult ca atât, primarul din Nisporeni susţine că, pe timpurile când Vasile Tarlev era prim-ministru, orașul Nisporeni a fost deposedat de două bazine acvatice, fără știrea și acordul autorităților publice locale. Deși s-au adresat în mai multe instanțe, autoritățile nisporenene nu au reuşit nici până acum să afle cine este, de fapt, proprietarul acestor bazine acvatice.

Ion Gangan a ținut să precizece că despre decizia consilierilor va fi anunţat şi „vinovatul”, adică Vasile Tarlev. Conform Regulamentului de acordare a titlului de cetățean de onoare al orașului Nisporeni, deținătorul acestui titlu poate beneficia de anumite scutiri ale taxelor locale și are privilegiul de a participa, în calitate de invitat de onoare, la diferite ședințe locale și evenimente importante pentru localitate.

Ședința Consiliului orășenesc Nisporeni a avut loc la data de 17 iulie. La aceeaşi şedinţă aleșii locali au decis să ofere titlul de cetățean de onoare altei persoane. Astfel, în locul lui Vasile Tarlev, cetățean de onoare a devenit Nicu Badina, consilier local Lugoj, România, oraş înfrățit cu Nisporeniul.

Franța se confruntă cu o secetă deosebit de intensă, care pune o presiune tot mai mare asupra resurselor de apă. Autoritățile au impus restricții în cea mai mare parte din țară și se reunesc miercuri pentru a evalua situația hidrologică la nivel național.

Aproape 70% din teritoriul Franței se află sub restricții privind utilizarea apei, în condițiile unei secete pe care autoritățile o descriu drept „deosebit de intensă”. Duminică, toate cele 99 de departamente din Franța continentală și din Corsica se aflau cel puțin sub nivelul de vigilență din cauza secetei, cea mai redusă treaptă a sistemului francez de avertizare, scrie Mediafax.

Situația este însă mult mai gravă în cea mai mare parte a țării: 67 de departamente sunt la nivelul maxim de criză, iar alte 21 sunt la un nivel ridicat de alertă, potrivit Ministerului francez al Tranziției Ecologice.

Ministrul Tranziției Ecologice, Monique Barbut, a convocat pentru miercuri, 12 august, o reuniune a Comitetului de anticipare și monitorizare hidrologică (CASH), la care vor participa și reprezentanții prefecturilor regionale. Autoritățile urmează să analizeze situația apelor subterane, a râurilor și a solului din întreaga țară, pe baza celor mai recente date furnizate de serviciul meteorologic francez și de specialiștii în resurse de apă.

De asemenea, specialiștii vor evalua evoluția pânzei freatice, debitele râurilor și umiditatea solului, precum și efectele secetei asupra consumului de apă și a zonelor afectate. Analiza va include și consecințele asupra faunei și florei.

Pe agenda comitetului se află și modul în care a fost gestionat actualul episod de secetă, precum și măsurile necesare pentru o mai bună pregătire în fața unor astfel de situații.

Ministerul francez al Tranziției Ecologice a precizat că obiectivul este găsirea de soluții pentru a limita efectele viitoarelor episoade de secetă și pentru a reduce vulnerabilitatea regiunilor afectate.