Proiectul privind consolidarea instrumentelor Comisiei Naționale a Pieții Financiare, a fost exlus din lista proiectelor pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului, pe ultima sută de metri. Președintele CNPF, Artur Gherman, își exprimă nedumerirea în legătură cu această decizie a Cabinetului de miniștri și susține că va insista ca proiectul să fie votat în cadrul următoarei sesiuni parlamentare.

Potrivit lui Gherman, documentul a fost elaborat în conformitate cu recomandările Fondului Monetar Internațional și ale Băncii Mondiale și a fost adoptat în prima lectură. „Nu știu din ce momente el acolo nu s-a regăsit. Acum discutăm cum totuși să accelerăm adoptarea acestei legi”.

Președintele CNPF declară că adoptarea proiectului de lege era necesară, pe motiv că, în prezent, majoritatea deciziilor instituției sunt contestate în instanță ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale de acum doi ani. „După această decizie, ne-am dat seama că practic aceasta a fost unica noastră pârghie serioasă în promovarea politicii sale de asigurare a stabilității financiare, pe de o parte, și pe de altă parte – apărărarea drepturilor investitorilor și consumatorilor”, a mai spus Gherman.

Totodată, președintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare susține solicitarea Fondului Monetar Internațional de a acorda protecție juridică angajaților instituției, care acționează în interese de serviciu. Potrivit lui Gherman, această practică există în multe țări europene.

La începutul lui iulie, FMI a cerut autorităţilor de la Chişinău să acţioneze expres pentru a elimina deficienţele din sectorul bancar moldovenesc şi a asigura stabilitatea şi fiabilitatea sectorului. În context, experții au solicitat elaborarea de urgenţă a proiectelor de lege necesare care ar oferi mai multe împuternici Băncii Naţionale a Moldovei şi Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Realitatea.md amintește că, la începutul săptămânii trecute Guvernul a recurs la asumarea răspunderii în fața Parlamentului, prevăzută de Constituție, pe un șir de 11 proiecte de legi. Premierul Iurie Leancă, dar și speakerul Igor Corman au menționat că proiectele au fost blocate în cadrul Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, aceasta fiind unica soluție legală pentru ca proiectele să fie adoptate.

Vezi lista proiectelor pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului.

Kazahstanul va introduce autorizații electronice de călătorie pentru cetățenii din țările care au regim de acces fără vize, printre care și Republica Moldova. Documentele, care se vor emite contra cost, vor fi obligatorii din 1 noiembrie pentru punctele de trecere a frontierei din aeroporturi, din 15 noiembrie pentru punctele de la frontierele terestre cu China, Turkmenistan și Uzbekistan, iar din 30 noiembrie, la granițele terestre cu Rusia și Kârgâzstan, transmite IPN.

Din 15 decembrie, autorizațiile vor fi obligatorii și pentru intrările în țară pe cale maritimă sau feroviară. Sistemul funcționează deocamdată în regim de testare din 25 august.

Documentul poate fi obținut prin platforma digitală QazETA, va fi valabil 180 de zile și va permite intrări multiple. Prețul e echivalentul a 8 euro, dacă procurarea se face cu cel puțin 72 de ore înainte de călătorie. În cazul cumpărării direct la frontieră, prețul va fi de aproximativ 16 euro.

În prezent, procedura este gratuită, iar călătorii pot accesa aplicația pentru a testa sistemul, însă nimeni nu este oprit la frontieră dacă nu deține autorizație de călătorie. Posesorii de pașapoarte diplomatice și de serviciu sunt scutiți de obținerea documentului.

Autoritățile kazahe subliniază faptul că achitarea autorizației nu garantează intrarea în țară și că decizia finală aparține autorităților de frontieră.