Fostul procuror anticorupție, Roman Statnâi, a fost surprins locuind într-o casă de lux, amplasată într-o suburbie a capitalei. Casa nu s-a regăsit niciodată în declarațiile sale de avere, fiind înregistrată pe fratele acestuia, informează Realitatea cu referire la Jurnal TV.

Potrivit sursei, la finele anului trecut, imobilul a fost pus sub sechestru într-un dosar în care Statnâi este bănuit de escrocherie în proporții deosebit de mari și exces de putere. Locuința are trei nivele și e amplasată pe un teren care, potrivit datelor cadastrale, are ceva mai mult de 7 ari și este înregistrată pe numele lui Alexandru Statnâi, fratele mai mic al lui Roman Statnâi.

„Sursele Jurnal TV susțin însă că, de mai mulți ani, în casa respectivă locuiește Roman Statnâi cu familia lui. Asta deși, pe parcursul carierei sale – până în 2020, când a plecat din Procuratură, Statnâi declara că locuiește cu familia într-un apartament de vreo 69 metri pătrați din Chișinău. La finele anului trecut, imobilul a fost sechestrat de procurori, într-un dosar în care Statnâi este bănuit de „escrocherie în proporții deosebit de mari și exces de putere, săvârșite în interesul unui grup criminal organizat” ”, menționează sursa.

Avocatul lui Roman Statnâi, Sergiu Moraru, spune că imobilul nu apare în baza de date de la „Cadastru”, deoarece proprietarul nu a finalizat încă procedura de dare în exploatarea casei. „Real, la „Cadastru” a fost înregistrată o casă care avea 54 de metri pătrați. După care casa asta a fost demolată și a fost construită o altă casă cu o suprafață poate de trei sau de patru ori mai mare, dar care încă nu a fost înregistrată la „Cadastru” ”, a menționat avocatul. El a mai adăugat că imobilul putea fi construit din banii celor doi frați ai lui Roman Statnâi.

Potrivit datelor cadastrale, lotul pomicol și căsuța de vacanță au fost cumpărate de către fratele mai mic al ex-procurorului Statnâi, Alexandru Statnâi, pe când acesta avea doar 20 de ani.

Potrivit informațiilor apărute în presă, Roman Statnâi ar fi beneficiat de donații generoase din partea părinților și a rudelor apropiate de 2 milioane 873 de mii de lei. În februarie 2020, acesta şi-a dat demisia de la Procuratura Anticorupţie, apoi a stat 30 de zile în arest preventiv, fiind bănuit de escrocherie în proporții deosebit de mari și exces de putere, săvârșite în interesul unui grup criminal organizat.

De asemenea, el figurează într-un dosar alături de șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari. Celor doi li se încriminează excesul de putere, falsul în acte publice, reţinerea ilegală şi tragerea la răspundere penală a unei persoane nevinovate. În ambele cazuri, Statnâi pledează nevinovat.

#casa de lux #Roman Statnii

Statele Unite au anunțat miercuri, 26 august, că au dejucat o operaţiune de hacking chineză care se face vinovată de pătrunderea în sistemele Departamentului de Justiţie al SUA, NASA, Rezervei Federale, Senatului SUA şi ale altor agenţii guvernamentale sensibile, scrie Digi24.

Într-un comunicat, Departamentul de Justiţie a afirmat că a confiscat domeniile utilizate de două platforme de hacking, denumite „QScan” şi „QTRouter”, despre care a spus că au fost folosite în cadrul campaniei, relatează Reuters, citată de News.ro.

O declaraţie sub jurământ a identificat Departamentul Energiei al SUA, Departamentul Sănătăţii şi Serviciilor Sociale, Institutele Naţionale de Sănătate, precum şi patru companii neidentificate din Statele Unite şi Coreea de Sud printre victimele hackerilor.

Departamentul de Justiţie a declarat că platformele erau administrate de o firmă cu sediul în China, Nanjing Xinjiuwei Network Technology Company, printre clienţii căreia se numără, potrivit acestuia, agenţia civilă de informaţii a Chinei, Ministerul Securităţii de Stat şi armata sa, Armata Populară de Eliberare.

Reuters nu a putut identifica imediat datele de contact ale companiei Nanjing Xinjiuwei. Declaraţia sub jurământ mai precizează că infrastructura informatică a grupului a fost utilizată pentru a compromite infrastructura critică şi alte reţele sensibile din SUA şi din întreaga lume încă din cel puţin 2018.

Ambasada Chinei la Washington nu a răspuns imediat la un mesaj prin care i se solicita un comentariu. Beijingul neagă în mod obişnuit orice responsabilitate pentru activităţile de hacking.

Experţii care urmăresc activitatea cibernetică chineză afirmă că antreprenorii privaţi efectuează în mod obişnuit intruziuni de mare amploare în numele diverselor agenţii guvernamentale chineze.

„În ultimul deceniu, numărul companiilor care oferă servicii ofensive de nişă a crescut exponenţial”, a declarat Dakota Cary, analist specializat în China la compania de securitate cibernetică SentinelOne.