Un judecător în cadrul Judecătoriei Drochia a fost condamnat la 7 ani de închisoare, cu amendă de 160 mii de lei şi privat de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice timp de 10 ani, pentru comiterea infracțiunii de corupere pasivă. Cauza penală respectivă a fost pornită în februarie 2016 de Procuratura Anticorupție (PA) în baza unui denunț, fiind instrumentată de către ofițerii Direcției Generale Teritoriale Nord a Centrului Național Anticorupție (CNA).

„Potrivit materialelor, la începutul lunii aprilie 2010, judecătorul a acordat petiționarei o consultație privată referitoare la căile şi modul de revendicare în instanță a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ce constituia obiectul unui litigiu dintre ea şi concubinul său.

În cadrul acestei discuții judecătorul i-a comunicat că o va ajuta să-şi recupereze casa şi va aranja modalitatea prin care dosarul civil să-i fie repartizat lui, urmând ca detaliile să le discute ulterior. Tot atunci, acesta a pretins şi a primit de la femeie 200 de euro „pentru consultație”.

La scurt timp, în cadrul următoarei întâlniri, magistratul i-a comunicat petiționarei că va examina cazul şi va adopta o hotărâre în favoarea ei, în schimbul sumei de 6200 de euro.

În aprilie 2014, femeia a transferat, din Italia, pe numele magistratului, suma integrală solicitată, pe care ultimul a ridicat-o şi a primit-o de la o instituție bancară”, se arată în comunicatul emis de Procuratura Generală (PG).

Acuzatorii de stat spun că prin sentință din 26 ianuarie 2018, judecătorii din cadrul Judecătoriei Soroca, sediul Central au recunoscut vinovat inculpatul de comiterea infracțiunii de corupere pasivă, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu amendă de 160 mii lei şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice pe un termen de 10 ani.

„Procurorii au contestat cu apel sentința, în rezultat, prin decizia Curții de Apel Bălți din 16 aprilie 2019, a fost admis apelul procurorilor, casată parțial sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 26 ianuarie 2018, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care pedeapsa stabilită de instanța de fond judecătorului a rămas fără schimbări, însă de către instanța de apel în temeiul art. 106 Cod penal a fost confiscată suma mitei pretinse. Atât apărarea, cât și acuzatorii de stat nefiind de acord cu decizia instanței de apel, au contestat hotărârea emisă la 16 aprilie 2019 cu recurs în Curtea Supremă de Justiție.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 23 ianuarie 2020, au fost admise recursurile ordinare a apărării și acuzatorilor de stat, casată decizia Curții de Apel Bălți din 16 aprilie 2019 și cauza penală de învinuire a judecătorului a fost remisă instanței de apel pentru rejudecare de un alt complet de judecată.

Prin decizia colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 aprilie 2024, apelurile avocatului și inculpatului au fost respinse și admis apelul acuzatorului de stat și casată parțial sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 26 ianuarie 2018, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care judecătorului condamnat i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de 10 ani închisoare, cu amendă în mărime de 10000 unități convenționale – 200 mii lei și cu privarea de a ocupa funcții publice și de demnitate publică timp de 10 ani”, potrivit procurorilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit PG, totodată a fost dispusă confiscarea din contul inculpatului cu trecerea forțată și gratuită în proprietatea statului, a sumei de 6400 euro sau echivalentul în lei la momentul executării, cu menținerea sechestrului aplicat pe mijloacele bănești de 2600 dolari SUA și de 1150 euro, ridicate de la inculpat, pentru asigurarea confiscării speciale și pedepsei penale de amendă.

Potrivit deciziei, termenul de executare a pedepsei penale cu închisoare urmează a fi calculată din data reținerii, după expirarea căilor ordinare de atac.

Decizia este susceptibilă de a fi pusă în executare din momentul adoptării, dar poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de 2 luni de la comunicarea deciziei integrale poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Chișinău în termen de 15 zile.

#avocat #CNA #Curtea de Apel Balti #sentinta

În perioada 1-20 septembrie curent, debitul mediu de intrare a fost de doar aproximativ 23 m³/s, în timp ce deversările s-au menținut la 60 m³/s. Potrivit ministrului Mediului, Gheorghe Hajder, în cele 20 de zile, din lacul de acumulare Novodnistrovsk au fost evacuate cu aproximativ 63,4 milioane de m³ de apă mai mult decât a intrat, ceea ce a dus la diminuarea în continuare a rezervei de apă.

Totodată, Hajder precizează că între 1 și 20 septembrie, nivelul apei din lacul de acumulare Novodnistrovsk a scăzut cu 68 cm, de la 111,83 m la 111,15 m.

„Față de cota normală de 121,5 m, lacul se află acum cu peste 10 metri mai jos. În această perioadă, în lac au intrat aproximativ 40,3 milioane m³ de apă, în timp ce au fost evacuate circa 103,7 milioane m³, rezultând o diferență de aproximativ 63,4 milioane m³. Deși pe teritoriul Republicii Moldova s-au înregistrat precipitații, în bazinul superior al Nistrului din Ucraina acestea nu au fost suficiente pentru a îmbunătăți situația hidrologică”, transmite ministrul mediului.

Astfel, în contextul menținerii debitelor reduse și al riscurilor hidrologice, autoritățile continuă înlăturarea barajelor și construcțiilor ilegale care blochează cursurile de apă, curățarea și decolmatarea albiilor, consolidarea infrastructurii hidrotehnice, precum și actualizarea datelor privind sursele alternative de apă.

„Monitorizăm debitele Nistrului și rezervele din lacul de acumulare Novodnistrovsk și vom informa publicul despre eventualele schimbări. În paralel, Ministerul Mediului îndeamnă populația și agenții economici să utilizeze apa rațional și responsabil, să remedieze pierderile și scurgerile și să evite folosirea apei pentru activități neesențiale. Evoluția zilnică a debitului de intrare în comunicat”, a conchis ministrul.