Un judecător, condamnat la 10 ani de închisoare pentru corupere pasivă. S-a ales și cu amendă

Un judecător în cadrul Judecătoriei Drochia a fost condamnat la 7 ani de închisoare, cu amendă de 160 mii de lei şi privat de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice timp de 10 ani, pentru comiterea infracțiunii de corupere pasivă. Cauza penală respectivă a fost pornită în februarie 2016 de Procuratura Anticorupție (PA) în baza unui denunț, fiind instrumentată de către ofițerii Direcției Generale Teritoriale Nord a Centrului Național Anticorupție (CNA).

„Potrivit materialelor, la începutul lunii aprilie 2010, judecătorul a acordat petiționarei o consultație privată referitoare la căile şi modul de revendicare în instanță a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ce constituia obiectul unui litigiu dintre ea şi concubinul său.

În cadrul acestei discuții judecătorul i-a comunicat că o va ajuta să-şi recupereze casa şi va aranja modalitatea prin care dosarul civil să-i fie repartizat lui, urmând ca detaliile să le discute ulterior. Tot atunci, acesta a pretins şi a primit de la femeie 200 de euro „pentru consultație”.

La scurt timp, în cadrul următoarei întâlniri, magistratul i-a comunicat petiționarei că va examina cazul şi va adopta o hotărâre în favoarea ei, în schimbul sumei de 6200 de euro.

În aprilie 2014, femeia a transferat, din Italia, pe numele magistratului, suma integrală solicitată, pe care ultimul a ridicat-o şi a primit-o de la o instituție bancară”, se arată în comunicatul emis de Procuratura Generală (PG).

Acuzatorii de stat spun că prin sentință din 26 ianuarie 2018, judecătorii din cadrul Judecătoriei Soroca, sediul Central au recunoscut vinovat inculpatul de comiterea infracțiunii de corupere pasivă, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu amendă de 160 mii lei şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice pe un termen de 10 ani.

„Procurorii au contestat cu apel sentința, în rezultat, prin decizia Curții de Apel Bălți din 16 aprilie 2019, a fost admis apelul procurorilor, casată parțial sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 26 ianuarie 2018, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care pedeapsa stabilită de instanța de fond judecătorului a rămas fără schimbări, însă de către instanța de apel în temeiul art. 106 Cod penal a fost confiscată suma mitei pretinse. Atât apărarea, cât și acuzatorii de stat nefiind de acord cu decizia instanței de apel, au contestat hotărârea emisă la 16 aprilie 2019 cu recurs în Curtea Supremă de Justiție.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 23 ianuarie 2020, au fost admise recursurile ordinare a apărării și acuzatorilor de stat, casată decizia Curții de Apel Bălți din 16 aprilie 2019 și cauza penală de învinuire a judecătorului a fost remisă instanței de apel pentru rejudecare de un alt complet de judecată.

Prin decizia colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 aprilie 2024, apelurile avocatului și inculpatului au fost respinse și admis apelul acuzatorului de stat și casată parțial sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 26 ianuarie 2018, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care judecătorului condamnat i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de 10 ani închisoare, cu amendă în mărime de 10000 unități convenționale – 200 mii lei și cu privarea de a ocupa funcții publice și de demnitate publică timp de 10 ani”, potrivit procurorilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit PG, totodată a fost dispusă confiscarea din contul inculpatului cu trecerea forțată și gratuită în proprietatea statului, a sumei de 6400 euro sau echivalentul în lei la momentul executării, cu menținerea sechestrului aplicat pe mijloacele bănești de 2600 dolari SUA și de 1150 euro, ridicate de la inculpat, pentru asigurarea confiscării speciale și pedepsei penale de amendă.

Potrivit deciziei, termenul de executare a pedepsei penale cu închisoare urmează a fi calculată din data reținerii, după expirarea căilor ordinare de atac.

Decizia este susceptibilă de a fi pusă în executare din momentul adoptării, dar poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de 2 luni de la comunicarea deciziei integrale poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Chișinău în termen de 15 zile.

#sentinta #avocat #Curtea de Apel Balti #CNA

Nikolai Peskov, fiul purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, cunoscut și sub numele de Nikolai Choulz, se află din nou în centrul unui scandal mediatic. Potrivit publicației ruse independente Metla, în perioada în care susținea că se afla pe front ca voluntar în cadrul companiei militare private „Wagner”, Peskov junior se afla de fapt într-o vacanță de lux în Maldive.

Informațiile au fost obținute din datele serviciului de frontieră, care arată că, la 31 ianuarie 2023, Nikolai Peskov a părăsit Rusia și a zburat spre Maldive, unde a rămas aproximativ trei săptămâni. În septembrie același an, el a revenit în această destinație exotică, iar în alte perioade a fost surprins și în Turcia și Emiratele Arabe Unite.

Descoperirile ridică serioase semne de întrebare asupra declarațiilor sale din 2023, când afirma că a luptat aproape șase luni în rândurile „Wagner” și că a fost decorat cu medalia „Pentru curaj”.

Publicația Metla notează că dezvăluirile recente pun sub semnul întrebării autenticitatea acestor afirmații, mai ales în contextul imaginii publice construite de Kremlin despre „patriotismul” tinerilor oficialilor ruși.

Anterior, mass-media și organizațiile anticorupție au raportat despre proprietățile imobiliare aparținând copiilor lui Dmitri Peskov. Nikolai deține un apartament pe strada Bolșaya Dorogomilovskaya din Moscova, iar în martie 2024 a devenit proprietarul unei case în satul de vile DSK „Bakovka” din Odintsovo.

Fiica lui Dmitri Peskov, Elizaveta, a fost la rândul ei vizată de anchete privind averea familiei. Ea a deținut 25% din compania franceză Sirius, pe numele căreia era înregistrat un apartament de 180 de metri pătrați în Paris, evaluat la 1,77 milioane de euro. Fondul de Luptă împotriva Corupției (FBK) a acuzat familia Peskov că veniturile oficiale nu justifică asemenea achiziții.

Dmitri Peskov a negat însă acuzațiile, afirmând că fiica sa „trăia foarte sărac în Paris și nu a fost niciodată o persoană bogată.”

În 2022, Elizaveta Peskova a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene și Statelor Unite. Ca reacție, ea a numit restricțiile „nedrepte” și a declarat că „îi place să călătorească”.