Miliardarul australian Clive Palmer a relansat proiectul Titanic II, prin care va încerca să reconstruiască Titanicul într-o variantă „mult, mult superioară” celei originale, care s-a scufundat în timpul primei sale călătorii. Cu toate acestea, după ce a promis că firma sa Blue Star Line va construi un „vas al iubirii” ce va fi ultimul răcnet în materie de stil și lux, Palmer a recunoscut că nu a reușit să găsească, încă, un șantier naval unde vasul să fie construit.

Au trecut aproape 10 ani de când Palmer a ținut o conferință de presă asemănătoare la Hotelul Ritz de la Londra pentru a „lansa” proiectul său de vis, Titanic II. Întrebat la acea vreme de un reporter dacă proiectul său este o farsă sau un mod de a-și face reclamă, Palmer a spus că această acuzație este o „prostie” și că el are „destui bani cât să construiesc Titanicul de 10 ori”.

De atunci, Palmer s-a implicat în politică, a fost membru al parlamentului federal din Australia, a desființat și apoi readus la viață un partid și a cheltuit milioane de dolari în diverse procese, afaceri în turism și campanii electorale costisitoare.

Proiectul Titanic II a fost întrerupt în 2015, după ce o dispută legală dintre una din companiile lui Palmer și firma chineză Citic a lăsat-o fără fonduri. Palmer a anunțat din nou proiectul în 2018 și a spus că 2022 va fi anul în care noul Titanic va pleca din port în prima călătorie. La ultimul său anunț, Palmer a dat vina pe pandemia de Covid pentru toate aceste întârzieri, adăugând că oamenii ar trebui să îl creadă de această dată pentru că „am și mai mulți bani acum”.

„Aș putea să fac Titanicul. Am să îl fac. Este mult mai distractiv să faci Titanicul decât să stai acasă și să îți numeri banii”, a spus Palmer.

Palmer a estimat că vasul de 56.000 de tone va costa între 500 de milioane și 1 miliard de dolari. Vasul ar urma să arate identic cu Titanicul original la interior, unde se vor găsi o sală de bal, o piscină și băi turcești.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#miliardar #proiect #titanic II

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.