Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    -0.3401%
  • USD
    17.9200
    -0.0413%
  • RUB
    0.2197
    0.2276%
  • RON
    3.7663
    -0.2337%
  • UAH
    0.3945
    0.2028%

Toate știrile

06 noiembrie 2026

Un nou director în fruntea Agenției Naționale a Arhivelor. Litvinenco a venit către acesta și cu primele sarcini

12 Apr. 2022, 13:20
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
12 Apr. 2022, 13:20 // Societate //  Realitatea.md

Agenția Națională a Arhivelor, are un nou director, care a fost prezentat astăzi, 12 aprilie de către ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, colectivului. Este vorba de istoricul Igor Cașu.

Litvinenco a venit și cu primele însărcinări către noul director, căruia i-a pus în sarcină să digitalizeze instituția.

„L-am prezentat astăzi colectivului instituției pe noul director al Agenției Naționale a Arhivelor, domnul Igor Cașu. Domnul Cașu este un istoric notoriu, care a lucrat mulți ani în arhive ca cercetător, prin urmare, cunoaște bine problemele și necesitățile din domeniu. Agenția Națională a Arhivelor este o instituție valoroasă și importantă pentru Republica Moldova, respectiv, și așteptările de la noua conducere sunt foarte mari. De aceea, am recomandat noului director, în primul rând, să înceapă lucrul pe digitalizarea arhivelor și oferirea posibilității de a solicita documentele necesare în format online. Tempoul cu care se dezvoltă domeniul tehnologiilor informaționale, dar și una dintre prioritățile Guvernului – digitalizarea, ne determină să fim fermi în acțiuni și să începem aceste procese de reformare a Agenției”, a anunțat Litvinenco.

Totodată, ministrul Justiției i-a cerut lui Cașu să atragă atenția și la alte obiective ale Agenției, cum ar fi actualizarea legislației în domeniul arhivisticii și adaptarea ei la normele europene, extinderea accesului la fondurile de arhivă, implementarea sistemelor informaționale electronice în domeniul arhivistic, dezvoltarea capacităților instituționale în domeniul depozitării, evidenței și conservării, păstrării documentelor Fondului Arhivistic al Republicii Moldova.

„Pe lângă toate acestea, am atras atenția că este important să fie respectate drepturile și garanțiile cetățenilor privind accesul la arhive. I-am dorit domnului Cașu succes în activitate și l-am asigurat că are toată deschiderea și suportul Ministerului Justiției în dezvoltarea și modernizarea instituției. Cetățenii, și nu doar, trebuie să aibă acces la actele, documentele necesare de oriunde s-ar afla și în cât mai scurt timp”, a conchis Litvinenco.

Precizăm că, în țara noastră, bazele formării unei arhive naționale au fost puse încă în secolul al XIX-lea, care ulterior a suportat schimbări esențiale în activitatea și procesul de stocare și păstrare a documentelor, fotografiilor și altor acte de o importanță rară. Mai multe detalii despre instituirea acestui serviciu găsiți aici.

Cine este Igor Cașu

Igor Cașu s-a născut pe 8 octombrie 1973 în satul Borogani, raionul Comrat, acum raionul Leova. A fost licențiat al Facultății de Istorie a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași în 1995, doctor în istorie al aceleiași instituții (2000), cu o teză despre politica națională din Moldova sovietică, 1944-1989. A fost lector, lector superior și apoi conferențiar universitar la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova din 1998 până în prezent.

A efectuat între 2005 și 2007 un stagiu de doi ani în Elveția, la Universitățile din Fribourg și Geneva. A fost expert al Comisiei prezidențiale pentru Analiza dictaturii comuniste din România, alias comisia Tismăneanu, responsabil de capitolul privind teroarea în RSS Moldovenească.

În octombrie 2010 devine director (fondator) al Centrului pentru Studierea Totalitarismului de la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova. Este de asemenea editorialist la Adevărul, ediția Moldova, unde ține și o rubrică săptămânală intitulată Arhivele Comunismului. Reporter la Radio Europa Liberă, rubrica Istoria trăită.

Igor Cașu a fost desemnat, prin decretul prezidențial, semnat de președintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu, vicepreședinte al Comisiei pentru analiza regimului totalitar comunist din Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

06 Nov. 2026, 11:48
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
06 Nov. 2026, 11:48 // Slider //  Realitatea.md

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) solicită confiscarea a aproape 1.25 de milioane de lei din averea fostei bașcane a Găgăuziei, Evghenia Guțul. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a decis, pe 4 noiembrie, că cererea instituției urmează să fie examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Potrivit inspectorilor de integritate, suma reprezintă diferența nejustificată dintre averea dobândită, veniturile obținute și cheltuielile familiei din perioada 2024–2025, transmite Moldova1.

Potrivit actului de constatare emis de ANI la 5 noiembrie 2025, inspectorii au identificat o avere nejustificată în valoare totală de 1.249.679 de lei. Din această sumă, 820.259 de lei reprezintă diferența constatată pentru anul 2024, iar alte 429.420 de lei au fost identificate în urma verificărilor pentru perioada ianuarie–aprilie 2025. Controlul averii a fost inițiat în martie 2025, în urma unei sesizări din oficiu, care viza inclusiv veniturile declarate de Evghenia Guțul drept donații și cadouri primite la evenimente de familie.

Inspectorii ANI au inclus în calculul cheltuielilor suma de 205.500 de lei pentru un colier cu diamante, pe care Evghenia Guțul l-a declarat cu o valoare de un leu. Suma a fost calculată în raport cu pragul prevăzut de legislație pentru declararea bunurilor prețioase, în lipsa documentelor privind prețul real al bijuteriei.

Evghenia Guțul a contestat constatările ANI, susținând că o parte dintre mijloacele financiare provin din donații electorale, economii personale, cadouri de familie și contribuții ale rudelor. Instituția a acceptat explicațiile și documentele referitoare la donațiile din campania electorală din 2023, însă a considerat insuficiente justificările privind alte sume declarate. Potrivit inspectorilor, nu au fost prezentate informații concludente despre identitatea unor donatori, proveniența banilor și capacitatea financiară a acestora de a oferi donațiile respective.

La 2 decembrie 2025, fosta bașcană a contestat în instanță actul de constatare, solicitând anularea acestuia. Ulterior, la 23 decembrie, ANI a depus o cerere prin care a solicitat confiscarea contravalorii averii considerate nejustificate, în folosul statului.

Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție după apariția unui conflict de competență între Curtea de Apel Centru și Judecătoria Chișinău. Prin încheierea din 4 noiembrie 2026, CSJ a stabilit că solicitarea ANI trebuie examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Hotărârea privind competența instanței este definitivă.

Decizia Curții Supreme nu înseamnă însă confiscarea automată a banilor. Instanța a stabilit doar cine este competent să examineze cererea, urmând ca judecătorii să se pronunțe asupra temeiniciei solicitării ANI. În cazul în care constatările instituției vor rămâne definitive, Evghenia Guțul riscă și interdicția de a exercita anumite funcții publice pentru o perioadă de trei ani.

Amintim că, pe 5 august 2025, Evghenia Guțul a fost condamnată la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional în 2023. Sentința a fost menținută de Curtea de Apel Centru la 28 mai 2026.

Apărarea a anunțat că va contesta decizia la Curtea Supremă de Justiție. Acest dosar penal este distinct de procedura privind confiscarea averii nejustificate, inițiată de ANI.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!