Un nou record negativ al numărului de decese înregistrate într-o zi: 38 de morți și 1.785 persoane infectate

Un nou record al numărului de decese a fost înregistrat azi în Moldova. Potrivit Ministerului Sănătății, în ultimele 24 de ore au decedat 38 de persoane, cu una mai mult decât recordul negativ de ieri, de 37 de persoane. Numărul de decese a ajuns la 4.258, printre victimele de azi fiind și o asistentă medicală. De altă parte, astăzi au fost înregistrate 1.785 noi cazuri de infectare cu COVID-19, dintre care șase sunt de import (3-România, 1-Germania, 1-Polonia, 1-Ucraina). Astfel, bilanțul cazurilor de COVID-19 în țara noastră a ajuns la 201.909.

Potrivit Ministerului Sănătății, numărul total de teste efectuate astăzi este de 5.102, dintre care 4.701 primare și 401 repetate.

Din numărul total de cazuri, 85 sunt lucrători medicali: medici – 22, asistenți medicali – 42, personal auxiliar – 21.

În total, în cadrul instituțiilor medico-sanitare spitalicești, sunt internați 4.162 pacienți confirmați cu infecția COVID-19, dintre care 334 în stare extrem de gravă (70 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată).

Alte 1.039 persoane au fost vindecate. În total, 176.150 persoane au fost tratate de COVID-19.

În tratament la domiciliu cu forme ușoare și moderate de COVID-19 se află 10.028 persoane, iar 18.382 sunt sub supraveghere la domiciliu.

Totodată, Ministerul Sănătății anunță înregistrarea altor decese provocate de COVID-19:

Deces 4.221: Femeie de 64 ani, din r. Anenii Noi. Internată la SR Anenii Noi. Comorbidități: inusficiență cardiacă.
Deces 4.222: Femeie de 53 ani, din r. Taraclia. Internată la SR Cahul. Comorbidități: diabet zaharat.
Deces 4.223: Femeie de 60 ani, din r. Briceni. Internată la SR Briceni.
Deces 4.224: Bărbat de 90 ani, din r. Briceni. Internat la SR Briceni.
Deces 4.225: Femeie de 84 ani, din r. Briceni. Internată la SR Briceni. Comorbidități: hipertensiune arterială.
Deces 4.226: Bărbat de 78 ani, din mun. Chișinău. Intenat șa SC de Psihiatrie. Comorbidități: pancreatită cronică.
Deces 4.227: Femeie de 68 ani, din mun. Chișinău. Internată la Spitalul MSMPS. Comorbidități: insuficiență cardiacă, hipertensiune arterială.
Deces 4.228: Femeie de 92 ani, din mun. Chișinău. Internată la Spitalul MSMPS. Comorbidități: demență senilă.
Deces 4.229: Bărbat de 64 ani, din r. Dubăsari. Internat la SR Criuleni. Comorbidități: hipertensiune arterială.
Deces 4.230: Bărbat de 60 ani, din r. Ocnița. Internat la SR Ocnița. Comorbidități: diabet zaharat, hipertensiune arterială.
Deces 4.231: Femeie de 66 ani, din r. Ocnița. Internată la SR Ocnița. Comorbidități: diabet zaharat.
Deces 4.232: Femeie de 72 ani, din r. Ocnița. Internată la SR Ocnița. Comorbidități: diabet zaharat, insuficiență cardiacă.
Deces 4.233: Femeie de 85 ani, din r. Ocnița. Internată la SR Ocnița. Comorbidități: hipertensiune arterială.
Deces 4.234: Femeie de 63 ani, din r. Ocnița. Internată la SR Ocnița. Comorbidități: hipertensiune arterială.
Deces 4.235: Bărbat de 60 ani, din r. Ocnița. Internat la SR Ocnița. Comorbidități: insuficiență cardiacă.
Deces 4.236: Femeie de 77 ani, din r. Florești. Internată la SR Florești.
Deces 4.237: Bărbat de 74 ani, din r. Ialoveni. Internat la IF Chiril Draganiuc. Comorbidități: insuficiență cardiacă, renală.
Deces 4.238: Bărbat de 67 ani, din mun. Chișinău. Internat la SCM Sf. Arh. Mihail. Comorbidități: fibrilație atrială, diabet zaharat.
Deces 4.239: Femeie de 75 ani, din mun. Chișinău. Internat la SCM Sf. Arh. Mihail. Comorbidități: obezitate, hipertensiune arterială.
Deces 4.240: Bărbat de 73 ani, din mun. Chișinău. Internat la SCM Af. Arh. Mihail. Comorbidități: hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă.
Deces 4.241: Bărbat de 76 ani, din mun. Chișinău. Internat la SCM Sf. Arh. Mihail. Comorbidități: insuficiență cardiacă.
Deces 4.242: Femeie de 83 ani, din mun. Chișinău. Internată la SCM Sf. Arh. Mihail. Comorbidități: fibrilație atrială.
Deces 4.243: Femeie de 59 ani, din mun. Chișinău. Internată la SF Chiril Draganiuc.
Deces 4.244: Femeie de 69 ani, din mun. Chișinău. Internată la IF Chiril Draganiuc. Comorbidități: obezitate, cardiopatie.
Deces 4.245: Bărbat de 69 ani, din mun. Chișinău. Comorbidități: hipertensiune arterială.
Deces 4.246: Femeie de 77 ani, din mun. Chișinău. Internată la SR Ialoveni. Comorbidități: insuficiență cardiacă.
Deces 4.247: Bărbat de 79 ani, din mun. Chișinău. Internat la SR Ialoveni. Comorbidități: hipertensiune arterială.
Deces 4.248: Bărbat de 75 ani, din mun. Chișinău. Internat la SR Ialoveni. Comorbidități: insuficiență cardiacă.
Deces 4.249: Bărbat de 71 ani, din r. Ialoveni. Internat la SR Ialoveni. Comorbidități: insuficiență cardiovasculară, hipertensiune arterială.
Deces 4.250: Femeie de 77 ani, din mun. Chișinău. Internată la SR Ialoveni. Comorbidități: insuficiență cardiacă.
Deces 4.251: Femeie de 62 ani, din mun. Chișinău. Internată la IMU. Comorbidități: hipertensiune arterială.
Deces 4.252: Femeie de 81 ani, din mun. Chișinău. Internată la IMU. Comorbidități: insuficiență cardiacă.
Deces 4.253: Bărbat de 80 ani, din mun. Chișinău. Internat la IMU. Comorbidități: diabet zaharat, hipertensiune arterială.
Deces 4.254: Bărbat de 57 ani, din mun. Chișinău. Internat la IMU. Comorbidități: insuficiență cardiacă.
Deces 4.255: Femeie de 70 ani, din r. Strășeni. Internată la IMU. Comorbidități: diabet zaharat.
Deces 4.256: Bărbat de 76 ani, din mun. Chișinău. Internat la IMU. Comorbidități: firbrilație atrială, hipertensiune arterială.
Deces 4.257: Bărbat de 66 ani, din r. Rîșcani. Internat la IMU. Comorbidități: hipertensiune arterială.
Deces 4.258: „Exprimăm compasiune și sincere condoleanțe familiei îndoliate și colegilor, în legătură cu trecerea la cele veșnice a dnei Maria Oxinti , în vârstă de 63 ani, asistentă medicală la Spitalul Municipal de Boli Contagioase de Copii. Aceasta a fost internată la Spitalul Raional Telenești, la data de 01 martie. Dumnezeu să-i primească sufletul în Împărăția Sa”, se menționează în comunicatul Ministerului Sănătății.

Până la ziua de azi, 96 lucrători medicali au decedat din cauza infecției COVID-19.

Președintele american, Donald Trump, a declarat, luni, că-și dorește un „sfârșit adevărat” al conflictului Israel-Iran, nu doar un armistițiu, dând semnale că ar putea să facă două lucruri – o intervenție militară de partea Israelului pentru a încheia mai repede confruntarea, sau negocieri directe cu oficialii iranieni. Conform Axios, președintele SUA ia în considerare serios să atace Iranul alături de Israel pentru a pune capăt programului nuclear al acestei țări, transmite antena3.ro.

În plus, postările recente de pe rețelele sociale arată că Trump susține schimbarea de regimul la Teheran și ar fi dispus să acționeze pentru uciderea ayatolahului Khamenei.

Trump a plecat mai devreme decât era programat de la summit-ul G7, motivând prin faptul că are programată reuniunea Consiliului de Securitate Națională de la Casa Albă pe tema războiului Israel-Iran.

Cum arată divizatul Consiliu de Securitate Națională al lui Trump

În timp ce ia în considerare intervenția directă în această nouă criză, Consiliul de Securitate Națională de la Casa Albă pare să fie divizat în două tabere – intervenționistă și non-intervenționistă.

Echipa include deopotrivă adepți ai presiunii militare dar și sceptici față de continuarea implicării armatei americane în conflicte străine.

Conform Newsweek, orientarea membrilor Consiliului de Securitate Națională de la Casa Albă arată în felul următor (important de menționat este că decizia finală aparține exclusiv președintelui Trump):

Donald Trump: intervenționist

Până acum, Donald Trump a evitat să excludă fără echivoc implicarea militară americană în ostilitățile din Orientul Mijlociu. A spus chiar că e „posibilă” implicarea, în timp ce prim-ministrul Netanyahu a tot făcut apeluri pentru ca SUA să acționeze în favoarea sa.

Luni, Trump a publicat un nou mesaj pe rețelele sociale în care a părut că favorizează o implicare militară în conflict – „Iranul ar fi trebui să semneze acordul despre care am spus că trebuie să-l semneze. Iranul nu poate să aibă arma nucleară” – ultimul enunț a fost scris cu majuscule.

În plus, în ciuda retoricii sale anti-război, este cunoscut că politicile sale au favorizat mereu intervenția directă, mai ales în Orientul Mijlociu.

JD Vance: Probabil non-intervenționist

Vicepreședintele Vance este cunoscut pentru o poziție mai degrabă non-intervenționistă și s-a arătat sceptic față de desfășurarea de active militare pentru lupta pe fronturi străine.

În declarații anterioare, Vance a fost critic față de implicarea armatei SUA în conflicte globale și a susținut că guvernul american ar trebui să se concentreze mai întâi de toate pe probleme interne și mai puțin pe aventuri militare costisitoare.

Marco Rubio: intervenționist

Secretarul de stat american provine mai degrabă dintr-o facțiune intervenționistă în Partidul Republican și este un „urmaș” al neconservatorilor din perioada W. Bush.

El a semnalat că Statele Unite vor răspunde în forță dacă Iranul țintește militari americani sau interese americane din Orientul Mijlociu.

Într-o declarație din 12 iunie, el a spus că prioritatea cea mai mare a guvernului american este „protejarea forțelor americane din regiune”.

„Astăzi, Israelul a acționat unilateral împotriva Iranului. Nu suntem implicați în aceste lovituri. Israelul ne-a spus că această acțiune are ca scop auto-apărarea. Președintele Trump și administrația au făcut toți pașii necesari pentru a ne proteja forțele și pentru a rămâne în contact strâns cu partenerii noștri regionali”, a spus Rubio.

Ulterior, Rubio a făcut o amenințare directă – „Iranul să nu țintească interese sau personal militar american”.

Pete Hegseth: cel mai probabil intervenționist

Secretarul apărării a subliniat „postura defensivă” a Statelor Unite vizavi de Iran, luni, declarând că prioritatea lui Trump rămâne aceea de a ajunge la un acord nuclear cu Iranul.

„Noi credem că Iranul nu ar trebui să aibă arma nucleară. Acest lucru nu s-a schimbat”, a spus el.

Tulsi Gabbard: cel mai probabil non-intervenționistă

Directoarea Serviciului Național de Informații, Tulsi Gabbard, o fostă democrată, este cunoscută pentru perspectivele ei profund anti-intervenționiste și pentru opoziția, de-a lungul anilor, față de politici de implicare a armatei americane în conflicte străine.

În martie, ea le-a spus membrilor Congresului că comunitatea de informații din SUA nu crede că Iranul dezvoltă arma nucleară.

Ca răspuns la această declarație, Trump a spus – „Nu-mi pasă ce a spus. Eu cred că iranienii sunt foarte aproape să o obțină (arma nucleară – n .red.)”

Kristi Noem: probabil intervenționistă

Nu este încă clar dacă șefa Homeland Security ar susține o intervenție militară în Iran, însă nici nu a spus nimic concret pe această temă.

Luna trecută, Noem a vizitat Israelul și s-a întâlnit cu Netanyahu, reiterând sprijinul american pentru Israel.

A repetat și apelul lui Trump conform căruia Iranul nu trebuie să obțină arma nucleară.

Chris Wright: Probabil non-intervenționist

Secretarul energiei poate părea un intervenționist, însă principala măsură pe care o susține sunt sancțiunile anti-Iran. Wright a vorbit, anterior, de „sancțiuni mult mai puternice” care să-i oblige pe iranieni „să renunțe, sperăm, la programul lor nuclear”.

Wright a amenințat și cu blocarea exporturilor petroliere ale Iranului ca tactică de presiune.

Scott Bessent: Probabil non-intervenționist

Similar cu Wright, secretarul american al trezoreriei a spus doar că guvernul american intenționează să pună presiune economică pentru a „perturba accesul regimului iranian la resurse financiare care să-i alimenteze activitățile de destabilizare”.

„Departamentul Trezoreriei a lansat o campanie cuprinzătoare de sancțiuni care țintește fiecare etapă a lanțului comercial pentru petrol al Iranului, de la extracție, la vânzare și la primirea banilor”.

Generalul Dan Caine: intervenționist

Șeful militar actual al armatei SUA merge pe aceeași abordare ca Donald Trump, conform căreia Iranul nu trebuie să obțină niciodată arma nucleară.

Anterior, el a spus că „forța militară de una singură ar putea să nu fie nici măcar suficientă pentru a descuraja Iranul” și ar fi nevoie și de o „abordare care include angajamente diplomatice și stimulente economice”.

Este cunoscută, însă, poziția sa dură față de regimul teocratic de la Teheran.

Pam Bondi și Susie Wiles: neclar

Procuroarea generală a SUA și șefa de cabinet de la Casa Albă nu au avut până acum comentarii publice explicite pe problemă, deci perspectiva lor e probabil că se va schimba în funcție de propunerea făcută de Donald Trump.

Dorothy Shea: probabil non-intervenționistă

Ambasadoarea americană la ONU, Dorothy Shea, a spus la o întâlnire a Consiliului de Securitate din aprilie că „e nevoie de idei noi pentru a crea o pace durabilă și o prosperitate care să ofere oportunități pentru toate popoarele din regiune”.

„Statele Unite susțin o rezolvare negociată a conflictelor. Timpul este, însă, limitat. Dacă Iranul refuză să-și abandoneze programul nuclear, atunci el va trebui să fie tras la răspundere”, a spus ea.