CNESP prelungește vacanța elevilor cu o zi. Procesul de studii va fi reluat de pe 16 martie

Comisia Națională Extraordinară pentru Sănătate Publică a decis reluarea procesului educațional în Republica Moldova începând cu ziua de marți, 16 martie. Potrivit CNESP, studiile vor fi organizate în baza a trei scenarii, în funcție de evoluția situației epidemiologice din fiecare localitate. Mai exact, comisiile teritoriale extraordinare de sănătate publică vor dispune organizarea procesului de studii în funcție de gradul de alertă atribuit localității, în baza indicatorului incidenței la 100 mii populație în ultimele 14 zile.

Astfel, studiile se vor desfășura conform următoarelor scenarii:

Pentru localitățile în care se atestă gradul de alertă „Cod Verde” sau „Cod Galben” (incidența mai mică de 49 cazuri COVID-19 la 100 mii populație în ultimele 14 zile), procesul de studii se va desfășura cu prezența fizică a preșcolarilor, elevilor și studenților în instituțiile de învățământ, cu respectarea strictă a normelor de sănătate publică privind prevenirea și răspândirea COVID-19.
Pentru localitățile în care se atestă gradul de alertă „Cod Portocaliu” (incidența cuprinsă între 50-100 cazuri COVID-19 la 100 mii populație în ultimele 14 zile), procesul de studii cu prezența fizică va fi permis preșcolarilor, elevilor din învățământul primar, elevilor din clasele absolvente (a IX-a, a XII-a, a XIII-a), precum și a elevilor din învățământul profesional tehnic antrenați la stagiile de practică și a studenților din anii terminali din învățământul superior la orele practice. Pentru elevii și studenții din celelalte clase și ani de studii, procesul educațional va fi organizat la distanță.
Pentru localitățile în care se atestă gradul de alertă „Cod Roșu” (incidența mai mare de 100 cazuri COVID-19 la 100 mii populație în ultimele 14 zile), va fi asigurată participarea zilnică, cu prezență fizică în instituțiile de învățământ, a preșcolarilor și a elevilor din învățământul primar, precum și a unui contingent de 50% din numărul total de elevi ai claselor absolvente (a IX-a, a XII-a, a XIII-a) și a elevilor și studenților din anii terminali din învățământul profesional tehnic și superior. Pentru elevii și studenții din celelalte clase și ani de studii, procesul educațional va fi organizat la distanță.

De Hramul Chișinăului, scuarul Catedralei Mitropolitane s-a transformat într-o adevărată oază de tradiții, culoare și bună dispoziție. Traian Stoianov de la RLIVE a transmis în direct din mijlocul mulțimii, surprinzând atmosfera de sărbătoare și dialogând cu meșteri populari, producători autohtoni și vizitatori veniți din toate colțurile țării.

Chișinău celebrează Hramul: RLIVE transmite în direct programul – de la liturghie până la ultimul artist pe scenă

„O zi specială, o zi deosebită, când chișinăuienii sărbătoresc Hramul Orașului”, a spus Stoianov la începutul transmisiunii, invitându-i pe oameni să participe la evenimentele organizate de Primăria Capitalei.

Programul de hram include târguri ale meșterilor populari, expoziții de produse tradiționale, degustări de bucate moldovenești, dar și un amplu concert în Piața Marii Adunări Naționale. Atmosfera din scuarul Catedralei e plină de voie bună: miros de plăcinte, ceramică pictată manual, obiecte din lemn și blană, căciuli tradiționale „țurcănești” și lădițe sculptate, fiecare cu povestea ei.

Unul dintre meșterii intervievați de Traian Stoianov a vorbit despre valoarea căciulilor din blană naturală, lucrate manual: „O căciulă bună ține 10-15 ani. Dacă e prelucrată corect, e o investiție pe termen lung.” Prețurile variază între 500 și 1500 de lei, în funcție de calitatea materialului. „Omul vrea bun și ieftin, dar așa nu se poate. Dacă e făcută cu suflet, o porți ani de zile fără griji”, a adăugat meșterul, arătând cum se coase o căciulă „țurcănească”, moștenită din tată-n fiu.

La târg au venit și vizitatori din afara Chișinăului. Un bărbat din Cobusca Veche a mărturisit că a venit „o fugă” la capitală, între două hramuri, doar ca să simtă atmosfera: „Chișinăul s-a schimbat. Să nu dea înapoi, să meargă înainte.”

Alți meșteri și-au expus lucrările din lemn, printre care lădițe sculptate manual, ploscuțe și suvenire personalizate. Fiecare ornament are o semnificație: „Rozeta solară, simbolul apei, semnele berbecului – toate înseamnă belșug, tinerețe și tărie”, a explicat un artizan.

Prețurile la aceste lucrări variază între 600 și 2500 de lei, în funcție de complexitate și tipul de lemn folosit. „E muncă de o săptămână la o singură lădiță. Finisarea cere răbdare și migală”, a spus meșterul.

Vizitatorii au fost invitați să susțină producătorii locali și să cumpere cadouri pentru cei dragi. „Veniți cu familia, bucurați-vă de tradițiile noastre, de tot ce e autentic moldovenesc”, a îndemnat Stoianov. În încheiere, a amintit și de concertul serii.