Un nou șef-adjunct la INP, care va fi și director interimar. Predecesorul îl acuză că a ajuns în funcție cu suportul finei

Sergiu Mărgărint este noul șef-adjunct al Inspectoratului Național de Probațiune (INP). Acesta a fost prezentat astăzi, 18 octombrie, colectivului, de către ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco.

Potrivit Ministerului Justiției (MJ), acesta va exercita și atribuțiile directorului INP, până la numirea acestuia în funcție.

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, i-a urat succes directorului adjunct, menționând că „așteptările sunt mari, iar sistemul de probațiune are nevoie de schimbări substanțiale”.

„Sunt necesare acțiuni concrete pentru consolidarea integrității și capacității profesionale a sistemului de probațiune, sporirea încrederii cetățenilor în consilierii de probațiune, dar și schimbarea percepției sociale față de persoanele liberate condiționat. Trebuie dezvoltate și diversificate programele probaționale, astfel încât să crească șansele de reintegrare în societate a condamnaților și angajarea acestora în câmpul muncii”, a subliniat ministrul Justiției.

Ministerul Justiției a precizat că, instituția pe care o conduce va susține inițiativele privind dezvoltarea și eficientizarea funcționării sistemului de probațiune, care „trebuie să devină cu adevărat o alternativă credibilă la detenție și să contribuie la menținerea gradului de siguranță în comunități”.

Fostul șef al INP, Andrei Iavorschi, îl acuză pe Sergiu Mărgărint că a ajuns în funcție datorită legăturilor pe care le are în cadrul Ministerului de Justiție. Mai exact este vorba de faptul că, Sergiu Mărgărint este nașul de cununie a șefei Direcției Cooperare Juridică și Internațională din cadrul Ministerului Justiției, Daniela Sandu. Ba mai mult decât atât, aceasta este și membră a comisiei de concurs la ocuparea funcției de director adjunct în cadrul INP și membră a Comisiei de Disciplină a Ministerului Justiției.

De asemenea, Iavorschi afirmă că, aceeași Daniela Sandu, prin decizia ei din cadrul Comisiei a dus la avansarea soțului ei, Igor Sandu, care a ajuns să asigure până în prezent interimatul funcției de director al INP.

Amintim că, fostul director al Inspectoratului Național de Probațiune, Andrei Iavorschi, a fost pus sub învinuire întru-un dosar penal pentru abuz de serviciu, soldat cu daune în proporții considerabile, motiv pentru care procurorii anticorupție au înaintat către Ministerul Justiției un demers privind suspendarea acestuia din funcție la începutul lunii iulie curent.

Andrei Iavorschi este acuzat că ar fi cauzat Inspectoratului daune, exprimate în cheltuielile suportate pentru executarea unor clauze contractuale în valoare totală de aproximativ 676 259 de lei. Acesta este învinuit de procurori că, fiind în funcția de director și având obligația de a asigura utilizarea eficientă a resurselor financiare a Inspectoratului Național de Probațiune, în perioada anilor 2019-2022, ar fi încheiat din numele instituției, mai multe contracte privind achiziționarea unor bunuri și servicii de valoare mică, fără ca acestea să fie planificate, cum ar fi:

pe parcursul anului 2019, ar fi încheiat contracte privind achiziționarea unor bunuri și servicii, în sumă totală de 47 613 de lei;
pe parcursul anului 2020, ar fi încheiat contracte privind achiziționarea unor servicii, în sumă totală de 24 900 de lei;
pe parcursul anului 2021, ar fi încheiat două contracte de valoare mică privind achiziționarea serviciilor de reparare și întreținere a automobilelor, în sumă totală de 33 6800 de lei.

Iavorschi mai este învinuit că, pe parcursul anilor 2019-2022, prin derogare de la normativele legale, ar fi încheiat cu o companie de telefonie mobilă, contracte de valoare mică, în sumă totală de 293 380 de lei, iar aceste acțiuni ar fi făcut Inspectoratul Național de Probațiune să suportate cheltuieli neîntemeiate în sumă totală de 203 153 de lei.

Precizăm că, probațiunea este o măsură alternativă la detenție, care supraveghează modul de executare a pedepselor neprivative de libertate, reintegrarea socială a persoanelor care au încălcat legea, în scopul reducerii recidivei și creșterii gradului de siguranță socială.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Andrei Iavorschi #INP #Inspectoratul Național de Probațiune #Ministerul Justitiei #Sergiu Litvinenco #Sergiu Mărgărint

Aproape jumătate dintre copiii din satele Moldovei trăiesc în sărăcie, iar șase din zece sunt afectați de sărăcie multidimensională, arată un raport al Biroului Național de Statistică (BNS). Diferența dintre mediul rural și cel urban rămâne mare, iar riscul de sărăcie crește în familiile cu trei sau mai mulți copii.

Potrivit BNS, rata sărăciei absolute în rândul copiilor a fost de 31,4% în 2025, ușor peste media de 31,1% înregistrată pentru întreaga populație. Și mai gravă este situația în mediul rural, unde 43,5% dintre copii trăiesc în sărăcie, față de numai 18,9% în orașe. Sărăcia extremă afectează 22,7% dintre copiii de la sate și 8,7% dintre cei din mediul urban.

Diferența devine și mai mare atunci când sărăcia este analizată nu doar prin prisma banilor, ci și a condițiilor de trai. Incidența sărăciei multidimensionale ajunge la 59,1% în cazul copiilor din mediul rural, comparativ cu doar 11,5% în orașe. Indicele sărăciei multidimensionale este de circa cinci ori mai mare la sate decât în mediul urban.

Printre cele mai răspândite probleme identificate se numără lipsa canalizării, încălzirea cu lemn sau cărbune și lipsa asigurării medicale, scrie BANI.MD. Astfel, 32,7% dintre copii sunt săraci multidimensional și locuiesc în gospodării care nu sunt conectate la sistemul public de canalizare, 31,5% trăiesc în gospodării care folosesc combustibili poluanți pentru încălzire, iar în cazul a 31% cel puțin un membru al gospodăriei nu are asigurare medicală.

Numărul copiilor din familie influențează riscul de sărăcie. În gospodăriile cu un singur copil, rata sărăciei absolute este de 24,6%, în timp ce în familiile cu trei sau mai mulți copii – 41,4%. Și sărăcia multidimensională aproape se dublează: 27,5% pentru copiii din familiile cu un copil și 47,8% pentru cei din familiile cu cel puțin trei copii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Raportul scoate în evidență și decalajul veniturilor. În 2025, venitul disponibil mediu al gospodăriilor cu copii a fost de aproximativ 4871 de lei lunar pentru o persoană, comparativ cu 6716 lei în gospodăriile fără copii. În mediul rural, veniturile gospodăriilor cu copii sunt cu 45,4% mai mici decât cele ale familiilor din orașe. În familiile cu un singur copil venitul mediu lunar pe persoană este de circa 5751 lei, în timp ce în gospodăriile cu trei și mai mulți copii scade la aproximativ 3423 lei.

Statutul ocupațional al părinților contează la fel de mult. Cea mai redusă rată a sărăciei, de 19,5%, este înregistrată în cazul copiilor cu ambii părinți salariați. Dacă doar un părinte este salariat, rata urcă la 31,2%, iar în familiile în care cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu ajunge la 40,8%.

Un rezultat interesant este și migrația. Aproximativ 10,6% dintre copii au cel puțin un părinte plecat peste hotare, iar rata sărăciei în cazul acestora este de 27,8%, cu 4,1 puncte procentuale mai mică decât în familiile în care ambii părinți sunt prezenți în gospodărie.

Prestațiile sociale reduc sărăcia infantilă. BNS estimează că, în lipsa indemnizațiilor pentru copii, rata sărăciei ar crește de la 31,4% la 36,3%. Indemnizațiile pentru copii împreună cu ajutorul social reduc rata sărăciei cu 5,8 puncte procentuale.

În total, 35,8% dintre copiii din Republica Moldova sunt considerați săraci multidimensional, iar 18,9% se confruntă simultan atât cu sărăcie monetară, cât și cu sărăcie multidimensională. Practic, mai puțin de 52% dintre copii nu se regăsesc în niciuna dintre cele două forme de sărăcie.

#BNS #copii #date #Moldova #saracie