Un nou șef-adjunct la INP, care va fi și director interimar. Predecesorul îl acuză că „fina de la MJ l-a ajutat”

Un nou șef-adjunct la INP, care va fi și director interimar. Predecesorul îl acuză că a ajuns în funcție cu suportul finei

Sergiu Mărgărint este noul șef-adjunct al Inspectoratului Național de Probațiune (INP). Acesta a fost prezentat astăzi, 18 octombrie, colectivului, de către ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco.

Potrivit Ministerului Justiției (MJ), acesta va exercita și atribuțiile directorului INP, până la numirea acestuia în funcție.

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, i-a urat succes directorului adjunct, menționând că „așteptările sunt mari, iar sistemul de probațiune are nevoie de schimbări substanțiale”.

„Sunt necesare acțiuni concrete pentru consolidarea integrității și capacității profesionale a sistemului de probațiune, sporirea încrederii cetățenilor în consilierii de probațiune, dar și schimbarea percepției sociale față de persoanele liberate condiționat. Trebuie dezvoltate și diversificate programele probaționale, astfel încât să crească șansele de reintegrare în societate a condamnaților și angajarea acestora în câmpul muncii”, a subliniat ministrul Justiției.

Ministerul Justiției a precizat că, instituția pe care o conduce va susține inițiativele privind dezvoltarea și eficientizarea funcționării sistemului de probațiune, care „trebuie să devină cu adevărat o alternativă credibilă la detenție și să contribuie la menținerea gradului de siguranță în comunități”.

Fostul șef al INP, Andrei Iavorschi, îl acuză pe Sergiu Mărgărint că a ajuns în funcție datorită legăturilor pe care le are în cadrul Ministerului de Justiție. Mai exact este vorba de faptul că, Sergiu Mărgărint este nașul de cununie a șefei Direcției Cooperare Juridică și Internațională din cadrul Ministerului Justiției, Daniela Sandu. Ba mai mult decât atât, aceasta este și membră a comisiei de concurs la ocuparea funcției de director adjunct în cadrul INP și membră a Comisiei de Disciplină a Ministerului Justiției.

De asemenea, Iavorschi afirmă că, aceeași Daniela Sandu, prin decizia ei din cadrul Comisiei a dus la avansarea soțului ei, Igor Sandu, care a ajuns să asigure până în prezent interimatul funcției de director al INP.

Amintim că, fostul director al Inspectoratului Național de Probațiune, Andrei Iavorschi, a fost pus sub învinuire întru-un dosar penal pentru abuz de serviciu, soldat cu daune în proporții considerabile, motiv pentru care procurorii anticorupție au înaintat către Ministerul Justiției un demers privind suspendarea acestuia din funcție la începutul lunii iulie curent.

Andrei Iavorschi este acuzat că ar fi cauzat Inspectoratului daune, exprimate în cheltuielile suportate pentru executarea unor clauze contractuale în valoare totală de aproximativ 676 259 de lei. Acesta este învinuit de procurori că, fiind în funcția de director și având obligația de a asigura utilizarea eficientă a resurselor financiare a Inspectoratului Național de Probațiune, în perioada anilor 2019-2022, ar fi încheiat din numele instituției, mai multe contracte privind achiziționarea unor bunuri și servicii de valoare mică, fără ca acestea să fie planificate, cum ar fi:

pe parcursul anului 2019, ar fi încheiat contracte privind achiziționarea unor bunuri și servicii, în sumă totală de 47 613 de lei;
pe parcursul anului 2020, ar fi încheiat contracte privind achiziționarea unor servicii, în sumă totală de 24 900 de lei;
pe parcursul anului 2021, ar fi încheiat două contracte de valoare mică privind achiziționarea serviciilor de reparare și întreținere a automobilelor, în sumă totală de 33 6800 de lei.

Iavorschi mai este învinuit că, pe parcursul anilor 2019-2022, prin derogare de la normativele legale, ar fi încheiat cu o companie de telefonie mobilă, contracte de valoare mică, în sumă totală de 293 380 de lei, iar aceste acțiuni ar fi făcut Inspectoratul Național de Probațiune să suportate cheltuieli neîntemeiate în sumă totală de 203 153 de lei.

Precizăm că, probațiunea este o măsură alternativă la detenție, care supraveghează modul de executare a pedepselor neprivative de libertate, reintegrarea socială a persoanelor care au încălcat legea, în scopul reducerii recidivei și creșterii gradului de siguranță socială.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Sergiu Mărgărint #INP #Andrei Iavorschi #Inspectoratul Național de Probațiune #Ministerul Justitiei #Sergiu Litvinenco

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.